Declinul economic al Franței

Ministrul francez al Agriculturii spune că suveranitatea alimentară a Franței este în pericol, în timp ce deficitul balanței comerciale e unul istoric.

De L.V.
Declinul economic al Franței

Ministrul francez al Agriculturii spune că suveranitatea alimentară a Franței este în pericol, în timp ce deficitul balanței comerciale e unul istoric.

O analiză AFP arată declinul economic al Franței. O putere în criză, Franța este atacată de concurența acerbă, tensiuni geopolitice, schimbări de climă și deficit de fermieri.

În 2000, Franța era al doilea cel mai mare exportator european de produse agricole. Acum se află  pe locul șase. Este cu mult în urma Olandei, Poloniei și Spaniei.

Agricultura rămâne sectorul de export cel  mai mare, respectiv 14% din total. A generat 82 de miliarde de euro anul trecut, a devansat industria aerospațială, vehiculele și echipamentele și produsele chimice.

Cu toate acestea, surplusul se reduce constant de câțiva ani.

În 2025,  balanța comercială cu alimente a Franței ar putea fi negativă. Este un exemplu de referință dat fiind faptul că acest lucru se întâmplă pentru prima oară după 50 de ani.

Au crescut importurile, iar exporturile au scazut. Vorbim de un procent de 20% între 2015 și 2024. La produse alimentare procesate, scăderile sunt de 7%.

”Suveranitatea noastră alimentară este în pericol, iar deficitul istoric al balanței noastre comerciale, pe care l-am putea experimenta anul acesta pentru prima dată din anii 1970, este o ilustrare dramatică a acestui lucru”, a declarat duminică ministrul francez al Agriculturii, Annie Genevard, pentru cotidianul financiar Les Echos.

Sectorul cerealier, situație dificilă

În 2024, exporturile de cereale au scăzut cu peste 1 miliard de euro. Asta înseamnă 6,6 miliarde de euro față de 7,7 miliarde de euro în 2023.

Cauza se regăsește atât în scăderea prețurilor (-17% pentru orz și -16% pentru grâu), cât și a volumelor.

Recolta puternică de grâu în 2025 a impulsionat cu un plus de +49% față de anul precedent, la sfârșitul lunii septembrie.

Creșterea randamentelor nu compensează însă tendința descendentă a suprafețelor cultivate cu grâu. Vorbim de cea mai mică suprafață din ultimii 20 de ani.

După cum  nici scăderea prețurilor pe piețele mondiale, unde concurența este acerbă cu grâul  din Marea Neagră, nu modifică această creștere.

Franța ar putea exporta 16 până la 17 milioane de tone de grâu în 2025-2026, inclusiv 10 milioane de tone către țări terțe (în afara UE) la o producție crescută.

Doar cu achiziții din partea Marocului va fi dificil de atins fără Algeria.

Un client principal altădată pentru grâul francez, Algeria evită fosta putere colonială. De asemenea, China rămâne un cumpărător foarte mic în ultimele luni.

Probleme și la vin

A scăzut consumul de vin din cauza schimbările climatice, dar există și o dispută comercială cu Statele Unite.

De asemenea, o piață chineză în scădere și creșterea costurilor își pun și ele amprenta asupra industriei vinicole franceze.

În acest context, în 2024, Italia, principalul exportator mondial, a înregistrat o creștere a comenzilor.

Creșterea animalelor, în declin

Franța are cel mai mare efectiv de bovine din UE. Cu peste 16 milioane de capete, se află însă în declin. Are cu 1,2 milioane de vaci mai puțin în ultimii 10 ani.

25% din carnea de vită consumată în Franța este în prezent importată, potrivit reprezentanților sectorului.

Sectorul creșterii ovinelor a pierdut și el 65.000 de exploatații și a înregistrat o scădere a sacrificării mieilor cu 40% în 20 de ani.

Anul trecut, 59% din carnea de oaie a fost importată, în timp ce producția la carne de pasăre  a scăzut cu aproape 30%  față de 1997.

Acum este în urma Poloniei, liderul european, dar și a Spaniei și Germaniei.  În același timp, cererea internă a crescut cu 35%, aruncând balanța comercială în deficit.

 

Distribuie articolul pe:

2 comentarii

  1. Pingback: Declinul economic al Franței - Știrile Tale

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.