Comparativ, în aceeași perioadă a anului trecut deficitul era de 63,67 miliarde lei, respectiv 3,62% din PIB.
Veniturile, creștere susținută de impozite și fonduri europene
Veniturile totale ale bugetului au ajuns la 310,5 miliarde lei, înregistrând o creștere de 12,7% față de perioada similară din 2024. Ponderea acestora în PIB a urcat cu 0,74 puncte procentuale. Majorarea a fost susținută de avansul veniturilor curente, în special din impozitul pe salarii și venit, dar și de creșterea sumelor atrase din fonduri europene.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 30,3 miliarde lei, în creștere cu 21,8%. Această evoluție a fost determinată de avansul impozitului pe dividende, care a urcat cu 84,8% datorită distribuirii de dividende în 2024 și aplicării unei cote de impozit de 8%.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat o valoare de 103,5 miliarde lei, în creștere cu 11,6%, susținute de majorarea fondului de salarii din economie. Un transfer mai mare către Pilonul II de pensii, de 10,9 miliarde lei, a influențat pozitiv această categorie.
Evoluții mixte la alte surse de venituri
Veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 10,9%, ajungând la 17,2 miliarde lei, iar cele din TVA au înregistrat o creștere modestă de 3,8%, până la 59,3 miliarde lei, pe fondul rambursărilor mai mari și al unei dinamici temperate a cifrei de afaceri. Accizele au adus 22 miliarde lei, cu 11,9% mai mult, în special din produse energetice și tutun.
Veniturile nefiscale au avansat cu 7,7%, susținute de recuperarea unor ajutoare de stat, iar sumele rambursate de UE în contul plăților efectuate au crescut cu 30,9%, până la 25 miliarde lei.
Cheltuielile, impulsionate de pensii și investiții
Cheltuielile bugetului general consolidat au însumat 380,3 miliarde lei, în creștere cu 12,1% față de anul trecut. Exprimate ca pondere în PIB, acestea au urcat de la 19,3% la 20,1%.
Cheltuielile cu asistența socială au înregistrat cea mai mare creștere, de 15,3%, ajungând la 126,6 miliarde lei. Această evoluție a fost determinată de recalcularea pensiilor începând cu septembrie 2024, precum și de compensările pentru facturile la energie electrică și gaze.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 7,6 miliarde lei, iar cele de personal cu 10,1%. Investițiile publice s-au ridicat la 50,4 miliarde lei, în creștere cu 9% față de perioada similară a anului trecut.
Creșterea deficitului a fost determinată de majorarea cheltuielilor publice, în special pentru programe sociale și investiții, în timp ce veniturile bugetare au evoluat sub așteptări din cauza unei încetiniri economice și a colectării fiscale insuficiente.
Impact imediat
Un deficit ridicat poate susține temporar economia prin menținerea investițiilor și a consumului, însă atrage și costuri suplimentare de finanțare. România este nevoită să se împrumute mai mult, ceea ce sporește povara datoriei publice.
Riscuri pe termen lung
Depășirea constantă a pragului european de deficit poate duce la declanșarea unei proceduri de deficit excesiv din partea Uniunii Europene. Totodată, creșterea costurilor de finanțare și presiunile asupra cursului de schimb pot afecta stabilitatea economică și nivelul de trai.
trebuie sa condamnam cu manie cresterea deficitului desi statisticile arata ca PIB in 2024 a fot de 369 fata de 351 miliarde de $ in 2023 adica a crescut cu 5%
FrunZă verde de dudău,
O să fie și mai BINEEEEE !
măR😪g…
● Rkk – MuciferiZd TL & TM -Rkk ●
Deja e un motiv de revoltă ! Maximă ! Reținerile , tăierile , furturile de toate felurile din buzunarele romănilor … , sunt active și deficitul e tot mai alarmant ?! Are grijă USR-ul să pompeze mulți bani în buzunarele clienților . Bă Miruță , fața te trădează . Păcat de originea sănătoasă .
Pai nu ziceau pe aici trolii de casa ai Ong-ului Gyuri ,că este dezastru dacă vine Călin Georgescu ,deși ăla ridicat țară din genunchi îi dădea un semne ,față de alogenii ăștia trădători , cică proieuropeni,care au vandalizat și prăduit tot
Cică deficitul pe primele 6 luni din 20.25 e mai mare decât pe primele 6 luni din 20.24 cu tot cu ordonanța tăierilor trenuleț! Realizați că m, ordonatorii de credite trebuie sa înfunde pușcăria? O țară de hoți și fără reper! Din moment ce polițistul nu a scos pistolul să-i descarce 7 glonte în cap bandiților hoti, nu avem stat!
Aceasta crestere a deficitului care se modifica in mai rau ,in loc sa se redreseze ,arata cit se poate de clar preocuparea guvernantilor si priceperea lor .Tara este condusa de niste persoane care nu stiu nimic ,priviti la toti care stau pe functiile cele mai inalte si cu mare raspundere pt. tara ,cit de neputinciosi pot fi !
Stai liniștit,bro!
Rezolvă următoarele „cote”:))!
Si eu cred ca s-au apucat de masluit cifre, ca pe vremea odiosului. Ca sa arate bine, sa se calmeze oamenii. Dar sa vedem pe viitor
Din moment ce Mucusor se plimba cu „Spartan” care consuma 200.000 de euro per deplasare în Europa,ce cuvinte să-ți mai spun? Abia în aștept pe „Vulpița” in rochie de mireasa și pe Mucusor tatuat! Căma la Vaslui; Vai de poporul meu ortodox care a „capiat”!
Degeaba aplica taxe si impozite, acestea nu rezolva deficitul. O reforma in teritoriu. Doar 8- 10 regiuni, doar prefecturi, 300 parlamentari, comune cu minim 5000 loc.aduc venituri reale. Natiunea este prea saraca ca sa fie jumulita cum vor guvernantii. Migratia din Ro va continua cu brio.
@agoro – tu realizezi ca asta inseamna centralizare? cica dupa revolutie ati descoperit democratia si peste tot umblati cu privatizarea, ca statu’ e prost administrator, si cu descentralizarea. Ai idee de ce e importanta descentralizarea? pe exemplu clar de care tocmai ne-am lovit acum 2 saptamani! Ca o entitate teritorial administrativa ca Bucale sa nu condamne la moarte entitatile mai mici gen Lunguletzu, etc, interzicandu-le accesul la resurse. Ca primaria din comuna de 1000 de locuitori sa poata deschida o exploatare care sa concureze cu aia din comuna alaturata de 4000 de locuitori… altfel, ala cu afacerea in comuna de 4000 de locuitori o sa poata cumpara primarul si consiliul, ca sa-si protejeze afacerea de concurenta. Voi nu vedeti ca tot proiectul asta UE a devenit un instrument de centralizare a puterii, care din ce in ce mai mult aplica dictate supusilor?
Din moment ce șefii de birou încasează de 3 ori decât „președintele meu” este evident că, statul e eșuat cu Olgutu in frunte!
Oare crede cineva mișmașurile ministerului?…sigur e adevărat sau ati cifre așa să prostiți pulimea…