Deficitul a depășit 3% din PIB, dar e mai mic ca anul trecut

Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 41,70 miliarde de lei

Deficitul a depășit 3% din PIB, dar e mai mic ca anul trecut

Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 41,70 miliarde de lei

Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 41,70 miliarde de lei în scădere față de deficitul de 44,29 miliarde de lei lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB.

Veniturile

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 331,48 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2022, cu 22,6% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată preponderent de avansul nominal al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri și servicii), contribuțiilor de asigurări și impozitului pe profit.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 24,64 miliarde de lei în ianuarie-septembrie, consemnând o creștere de 17,4% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+44,5%), declarația unică (+37,6%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27,4%).

Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,2%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+12,2%2); totodată, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022).

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 103,44 miliarde de lei în primele nouă luni, în creștere cu 9,7% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția contribuțiilor este inferioară dinamicii fondului de salarii, fiind totodată influențată de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect asupra încasărilor începând cu iulie 2022, conform Legii nr. 135/2022).

ncasările din impozitul pe profit au însumat 18,32 miliarde de lei în ian-sept, consemnând o creștere de 34,0% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (29,3% an/an, respectiv +3,9 miliarde de lei), cât și de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,8 miliarde de lei).

Încasările nete din TVA au înregistrat 69,06 miliarde de lei în primele nouă luni, în creștere cu 2,1% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 19,99 miliarde de lei în iansept – cu 8.2% mai ridicat față de cel rambursat în anul anterior. Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.

Veniturile din accize au însumat 26,47 miliarde de lei în ianuarie-septembrie, consemnând o creștere de 1,9% (an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică de 1,8% (an/an) – susținută atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Încasările din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 1,5%, în condițiile unui nivel majorat al accizei la țigarete – cu 5,5% începând cu 1 august 2022 (594,97 lei/1000 țigarete, față de 563,97 lei/1000 țigarete începând cu 1 aprilie 2021). Evoluția
lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.

Cheltuielile

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 373,18 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2022 au înregistrat o creștere cu 0,57 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 26,6% din PIB la 27,2% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 87,30 miliarde de lei, în creștere cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,4% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 49,33 miliarde de lei, în creștere cu 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 22,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 10,0%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,95 miliarde de lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 8,13 miliare de lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândã în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 132,01 miliarde de lei în creștere cu 18,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi. De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile din luna iulie 2022 pentru acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat și pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv până la finele lunii septembrie 2022, au fost în sumă de 2,18 mld.lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 11,25 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrica și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 ( 3,39 miliarde de lei).

Alte cheltuieli au fost de 6,52 miliarde de lei, reprezentând în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 28,24 miliarde de lei, cu 33,8% mai mari comparativ cu primele nouă luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 38,76 miliarde de lei, în creștere cu 14,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent când au fost în valoare de 33,74 miliarde de lei. De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 58,33% din totalul cheltuielilor pentru investiții.

Distribuie articolul pe:

10 comentarii

  1. se pare ca totusi avem un plus in economie si un deficit intre 3-4%, deci nu va mai vaicariti, cu psihoza nu faceti decat sa cobiti, lasati drobul de sare in pace…este greu, dar vom trece si peste aceasta perioada…sperati in viitor…de vaicarit se vaicaresc doar cersetorii, fiti demni…

  2. PENSIILE „RIVOLUTIONARILOR” TOATE NECONTRIBUTIVE SI DATE PE MOCCA, astea unde se incadreaza in PNRR ?! De 32 ani, Bugetul este secat – si nu se mai termina, de PENSIILE „RIVOLUTIONARILOR” TOATE NECONTRIBUTIVE, de la 800 buc. in 90′, azi s-au impaduchiat 2-3 MILIOANE buc., despre frauda asta imensa, MUCLES !
    Aloo! tov. Marcel PSD „revolutionar cu merite deosebite” din Buzau Gara, taci ca mutu, despre jaful cu pensiile „rivolutionarilor” escroci.

  3. @ ghita, tara ta este Amerlocia. De aceea ii faci prosti pe bastinasi, ai protectie de Sus. …Orice idiot pricepe ca Deficitul e mic atunci cand guvernul taie veniturile poporenilor. Orice cretin pricepe ca rafturile sunt pline de marfa atunci cand guvernul fura veniturile poporenilor….Ghita, daca curlingai ca tine baga Tara in Razboi cu Rusia….veti ajunge sa guitzatzi la propriu, fara sorici pe voi !! Romania a avut 30.000 de Criminali de razboi in 1945, din care doar vreo 10 au platit…
    Restul au scapat de pedeapsa meritata pozand in anticomunisti…Zmecheria asta nu mai merge azi.

  4. Datoria României crește lună de lună, se apropie de 150 miliarde coco.
    Întrebați-vă părinții și bunicii cu ce efort s-au plătit 20 miliarde coco datorie între 1980-1990. Și atunci România avea Industrie, avea Agricultura, avea EXPORT…?

  5. Ba ghuitza , cum sa mearga tara ta bine cand e capusata de gidani. Capusharea se face asa. Se imprumuta la bancile evvreilor si dau dobanda pentru cateva sute de generatii de acum incolo. Cu banii dau salarii la cozi de topor globaliste din armata, politica si securitate. Asa ca vine Craciunu si nu mai gutzi. Problema e ca tzara ta e su a etnicilor romani ca mine.

  6. Desigur amaratii de postaci s-ar fi bucurat sa treaca de 10 la suta deficitul.Tara mea,chiar prost condusa venetici postaci,are un pic de noroc.Mai mult decat Rusia voastra criminala.Va bucurati de orice nu merge bine in tara mea,vrednici frustrati , inapoiati si retardati .Doamne câta prostie zace in scafarlia voastră bolnava.Va urmaresc cu perplexitate. Din fericire va fi bine pentru țara mea.Stați liniștiti veneticilor.Rușinea sa va umple obrazul de trei ori pana vine seara.Aveți grija de voi.România are grija de ea.

  7. Doar laude prin scriere in cifre! Daca este realitate, de ce nu dau indexarile 6,5% pe 2020 si 8% pe 2021 pensionarilor si salariatilor mentinuti in crunta saracie si in ianuarie 2023 indexarea de 15-16% de pe 2022 plus cresterea pensiilor cu procentul stabilit anual? Pensionarul onorabil si demn, nu are nevoie de ajutor ca milogii care nu au contribuit cu bani la propria pensie! A contribuit, sunteti obligati sa le dati! Nu voi ati dat ordonanta mizerabila „cei care vor sa isi cumpere ani vechime, platesc la casa de pensii anual…”? editat mincinoase, in nicio tara serioasa nu gasesti cum gasesti in Romania.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.