Deficitul bugetar al României pentru primele 11 luni ale anului 2024 a atins pragul de 7,11% din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 125,7 miliarde de lei. Această cifră reflectă diferența între veniturile statului, care sunt mult mai mici decât cheltuielile necesare, și necesitatea de a acoperi acest deficit. În absența unor fonduri interne suficiente, statul român a fost nevoit să recurgă la împrumuturi, iar acest lucru nu face decât să adâncească problema datoriei publice, care, pe termen lung, devine tot mai greu de gestionat.
Cea mai mare provocare se află în riscurile pe care le implică un deficit mare și persistent. În contextul unei creșteri economice mai lente, prognozată pentru următorii ani, un deficit bugetar ridicat poate duce la o escaladare a datoriei publice. De exemplu, în 2031, România ar putea ajunge să plătească 3,5% din PIB pentru dobânzile aferente datoriei publice, adică aproximativ 100 de miliarde de lei, față de 2% cât plătește în prezent. Aceasta ar însemna un impact semnificativ asupra bugetului și o povară suplimentară pentru economiile românilor.
Guvernul a stabilit o țintă de deficit bugetar pentru anul 2024 de 8,58% din PIB, echivalentul a aproximativ 152 miliarde de lei. Aceasta presupune cheltuieli considerabile în ultima parte a anului, având în vedere că în luna decembrie sunt programate cheltuieli suplimentare semnificative. Comparațiile cu anii anteriori sunt relevante: cel mai mare deficit bugetar ca pondere în PIB a fost înregistrat în 2020, în timpul pandemiei, când s-a ajuns la 9,6%. Însă, chiar și în 2024, deficitul prognozat este alarmant, cu o estimare pentru decembrie de 1,47 puncte procentuale din PIB, echivalentul a 26 miliarde de lei.
Pentru a înțelege amploarea acestui deficit, trebuie menționat că în primele zece luni din 2024, deficitul a fost de 6,19% din PIB, adică 109,4 miliarde de lei, iar în ultima perioadă a anului, Guvernul a avut la dispoziție un „spațiu” de 2,39 puncte din PIB pentru a-și acoperi cheltuielile restante. Aceste estimări au dus la o ajustare constantă a țintelor bugetare de-a lungul anului. Inițial, Guvernul anunțase un deficit de 5% din PIB pentru 2024, dar acesta a fost revizuit în mai multe etape: la 6,9% (122,6 miliarde de lei), apoi la 7,9% (140,6 miliarde de lei), iar în final, ținta a ajuns la 8,58% din PIB.
Pentru a adânci complexitatea situației, deficitul bugetar nu este evaluat doar în termeni de numerar (cash), ci și în termeni ESA, un standard european care include și anumite plăți amânate, facturi și cheltuieli care sunt înregistrate pe parcursul mai multor ani. În acest sens, deficitul ESA din 2023 a fost mai mare decât cel anunțat în termeni cash, ajungând la 6,6% din PIB, față de 5,7% anunțat inițial de Guvern.
Această schimbare constantă a țintelor și ajustarea preconizată pentru anii următori reflectă presiunile exercitate asupra finanțelor publice, iar prognoza pentru 2025 indică un deficit de 7%. În acest context, României îi va fi tot mai dificil să reducă deficitul bugetar în timp, în special având în vedere incertitudinile economice care se preconizează pe termen lung.
Cea mai mare întrebare pe care trebuie să o punem este ce se va întâmpla dacă deficitul continuă să crească în ritmul actual. În mod inevitabil, România va fi nevoită să împrumute și mai mult, ceea ce va conduce la o povară din ce în ce mai mare asupra datoriei publice. Fără măsuri clare de reducere a deficitului și de stimulare a unei creșteri economice sustenabile, viitorul fiscal al țării poate deveni una dintre cele mai mari provocări pentru guvernanți, dar și pentru cetățeni.
Situația economică a țări este atît de dificilă, gravă, incît de continui cu același politici , cu aceleși apucături balcanice, categoric nu vei reveni niciodată și vei pierde țara,..