Deschideți granițele pentru români!

Lipsa forței de muncă din România i-a făcut pe unii angajatori să apeleze la lucrători străini, din afara Uniunii Europene. Asta, în timp ce din România ne pleacă lunar, în străinătate, specialiști din diferite domenii. Zilnic, statele UE caută în România forță de muncă specializată.

Pe de altă parte, statul român nu a făcut nimic pentru a păstra identitatea și cultura românească în comunitățile românești din statele vecine și nici să încerce să îi aducă acasă. Mai grav, zeci de mii de români de peste Prut, care au redobândit cetățenia română, au fost lăsați de izbeliște pe meleaguri străine după ce România nu le-a mai recunoscut CNP-ul pe care tot ea l-a dat.

Societăţile comerciale care vor să angajeze sau să menţină raporturi de muncă cu cetăţeni străini sunt supuse unor reglementări stricte. În primul rând, este important de știut faptul că persoanele cu cetățenia unui stat non-UE pot fi angajate pe teritoriul României la un singur angajator, persoană fizică sau juridică, și numai în limita contingentului anual aprobat prin hotărâre de guvern. Pentru acest an, este stabilit numărul de 5.500 de avize. Reglementări stricte sunt și în privința salarizării străinilor.

Munca și birocrația

După ce o companie a luat decizia să angajeze o persoană străină în România, trebuie să obțină un aviz de angajare de la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din județul în care are sediul social. Pentru a face acest lucru, este nevoită să depună o serie de documente și să plătească taxele aferente. Cererea pentru eliberarea avizului de angajare trebuie soluționată în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, însă, în cazul în care sunt necesare verificări suplimentare, termenul poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. După obținerea respectivului aviz, angajatorul trebuie să trimită acest document angajatului, care la rândul lui este obligat să obțină viza de lungă ședere pentru angajare de la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara de origine. Viza de lungă ședere pentru angajare/detașare, pentru care s-a obținut în prealabil avizul de angajare/detașare, este de 10 zile de la data depunerii și se acordă pentru o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii. Viza de lungă ședere pentru angajare în muncă trebuie solicitată în termen de 60 de zile de la data obținerii avizului de angajare. Cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea dreptului de ședere acordat de viză, trebuie obținut Permisul Unic prin depunerea documentelor necesare la formațiunile teritoriale ale IGI din județul în care respectivul cetățean locuiește. La rândul său, Permisul Unic se reînnoiește cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Cine vrea străini plătește

Potrivit Ordonanței de Guvern nr. 25/2004, un cetățean străin care lucrează în România nu poate fi plătit cu mai puţin decât nivelul salariului mediu brut pe economie, respectiv 3.131 lei, nivel actualizat la 20 februarie 2017. În caz contrar, IGI nu le mai acordă vize de şedere muncitorilor străini. Legislaţia în materie de imigrări le impune celor care vor să angajeze străini sau să păstreze relaţiile contractuale cu aceştia să facă dovada acordării acestui salariu pentru cei care au contracte cu normă întreagă, în caz contrar nemaiputând fi posibilă prelungirea dreptului de şedere temporară.

Conform legii, pentru muncitorii străini înalt calificaţi, valoarea minimă a salariului plătit de angajatorii români trebuie să fie mult mai consistentă.

„Străinilor intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în Registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul câştigului salarial mediu brut. În cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puţin patru ori câştigul salarial mediu brut“, se precizează în OUG 194/2002, republicată, privind regimul străinilor în România.

Date și cifre oficiale

„Cetățenii străini, terții, care vin în România pot să desfășoare activități lucrative în baza unui aviz de muncă sau de detașare. Numărul acestor avize este stabilit de Ministerul Muncii în fiecare an prin hotărâre de guvern. Anul acesta sunt 5.500 astfel de avize obținute de angajatori pentru fiecare cetățean străin pe care doresc să-l angajeze.

Până în prezent s-au dat 1.670 de avize, cele mai multe pentru lucrători permanenți și detașați din Turcia, China și Vietnam. Pe județe, cei mai mulți lucrează în București, Sibiu și Timiș. Salarizarea străinilor se face în baza OG 25/2004 privind angajarea și detașarea străinilor pe teritoriul României. Permisul unic este documentul pe care îl primește cetățeanul străin după ce vine în România. Angajatorul solicită aviz de muncă, după care cetățeanul vine în România. După ce vine cu 30 de zile înainte să-i expire viza, el obține un Permis Unic sau Cartea Albastră a UE. Acesta este documentul care atestă șederea pe teritoriul României și dreptul la muncă“, a declarat, pentru Cotidianul, Ermina Mihai, purtător de cuvânt al Inspectoratului General pentru Imigrări.

În cursul anului 2016, Inspectoratul General pentru Imigrări a eliberat 2.887 de avize de muncă sau detaşare, din care 2.266 pentru angajaţi permanent, 458 pentru detaşaţi, 162 pentru muncitori înalt calificaţi şi 162 pentru stagiari.

Salariile, mirajul Vestului

În anul 2016, oficial, în Marea Britanie munceau legal 223.000 de români și încă o sută de mii fără acte. Statisticile arată că peste 2 milioane și jumătate de români lucrează în Uniunea Europeană. Neoficial, numărul lor depășește 4 milioane. În ultimii zece ani, românii de peste graniță au trimis în ţară peste 50 miliarde euro, peste nivelul investiţiilor străine din aceeaşi perioadă. În aproape jumătate din familiile din România, există cel puţin o persoană plecată în străinătate, conform unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES. Cei mai numeroşi rezidenţi români se află în Italia: peste un milion. Pe locul al doilea se află Spania, cu aproape 800.000 de români, iar pe al treilea, Germania, cu 250.000 de persoane. În străinătate nu au plecat doar cei fără şcoală, în căutarea unui trai mai bun, ci şi ­mulţi absolvenţi de studii superioare. Aproape 14.000 de medici lucrează în străinătate, din care peste 4.000 în Franţa şi tot atât în Germania, arată Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România. În Marea Britanie lucrează peste 3.000 de medici români, în Belgia – 600 de medici români, în Italia – circa 400, iar în Spania – tot în jur de 400.

Bunăstarea, targetul românilor

La ce se gândesc românii când vine vorba despre viitor? Conform unui studiu IRES, Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, 30% se gândesc la bunăstarea copiilor și a familiei, 15% la creșterea nivelului de trai, 9% la sănătatea proprie și 4% la locuri de muncă mai bine plătite.
Același sondaj arată că 66% din români își pun multe întrebări legate de viitorul lor, 33% evită să se gândească la viitor, iar 1% nu știu. Ieri, pe site-ul Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă erau scoase 882 locuri de muncă vacante în Spaţiul Economic European. Angajatorii europeni caută în special persoane calificate, dar și forță de muncă brută. Astfel, Marea Britanie caută operatori depozit şi operatori producție. În Germania se caută ospătar, bucătar, șofer profesionist, asistent medical, specialist sisteme de canalizare, operator utilaje pentru construcții, administrator sistem Linux, manager în construcții și manager restaurant. Cehia caută șoferi autobuz, forjor, operator CNC, tehnician la mașini pentru prelucrarea produselor din plastic.

Cetățenia română – obținută mai ușor, dar degeaba

„Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti“, scrie în art. 8, indice 1, din OUG nr. 37/2014, pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991. Până la apariția ordonanței, românii din R. Moldova puteau obține cetățenia română pe baza actelor de naștere ale părinților sau bunicilor care s-au născut în România înainte de 1940. Modificarea Legii cetățeniei a dus însă la o creștere a numărului solicitărilor. În 2014 erau înregistrate circa 20.000 de cereri ale persoanelor din R. Moldova pentru acordarea cetățeniei române. În 2016, acestea au crescut la 80.000. Alte 595 de persoane au solicitat în 2016 dobândirea cetățeniei, 95% provenind din Serbia, iar numărul lor este în creștere. Dosarele sunt evaluate de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Burse de studii

Guvernul României aprobă anual cifra de școlarizare și numărul de locuri, cu finanțare totală ori parțială, din bugetul ministerului pentru românii de pretutindeni. Propunerea este făcută de Ministerul Educației. Este vorba îndeosebi despre burse acordate candidaților de etnie română din R. Moldova, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Serbia, Albania, Croația, Ucraina, Ungaria și din diaspora.

În voia sorții

Imediat după Revoluție, statul român a oferit posibilitatea cetățenilor moldoveni de etnie română să-și redobândească cetățenia. Din 1991 până în prezent, aproximativ un milion de cetățeni moldoveni au redobândit cetățenia română. Inițial, unii au venit pentru studii, dar imediat după ce România a intrat în Uniunea Europeană, numărul cererilor pentru redobândirea cetățeniei române a crescut ușor. Motivul a fost că în baza cetățeniei române puteau munci în Uniunea Europeană. După acordarea pașaportului românesc, peste 60.000 de cetățeni români s-au trezit, peste noapte, că nu mai au cetățenia română. Situația absurdă a fost creată de București, care, cu toate că înainte emisese un CNP pentru un cetățean moldovean care a dobândit cetățenia română după părinți, ulterior Codul Numeric Personal nu a mai fost recunoscut. S-a ajuns în situația ca anumiţi cetățeni români aflați la muncă în străinătate să fie lăsați în voia sorții, într-o țară străină.

Abandonați de statul român

Situația vlahilor din Serbia este dificilă. Românii din regiunea Voivodina, alcătuită din multe minorități și autonomă din punct de vedere cultural, pot să-și prezerve limba și cultura. În Serbia, românii se numesc toți vlahi. Pe Valea Timocului, asimilată cultural și lingvistic Serbiei, învățământul și religia sunt în limba sârbă.

Cetățenii sârbi de origine română de pe Valea Timocului au fost izolați de statul român. Asupriți, așa cum spun ei, de autoritățile sârbe, nesprijiniți în niciun fel de autoritățile de la București, românii de pe Valea Timocului își pierd ușor, ușor identitatea. În 2016, reprezentanții comunității românești din Valea Timocului, Serbia, au vorbit despre lipsa de reacție a statului român față de abuzurile autorităților sârbe. Vicepreședintele Asociației pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia, Predrag Balașevici, a arătat că românii timoceni nu au școli, biserici sau presă în limba română, iar statul român nu susține în niciun fel conservarea identității naționale. În 2015, la Măilanița, pe Valea Timocului, a fost organizat un festival folcloric, care a reunit ansambluri românești din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina. Evenimentul a fost organizat de asociații ale românilor din Timoc, în colaborare cu Institutul Cultural Român. Din păcate, prea puțin pentru o comunitate ale cărei drepturi nu sunt nici recunoscute.

Și președintele Asociației Național-Culturale a Românilor din regiunea Odesa „Basarabia“, Anatol Popescu, spune că „pentru comunitatea românească este important să reziste, să-și învețe limba, să le cânte copiilor cântecele de leagăn în limba lor, să învețe rugăciuni în limba română, să meargă cu colindele. Dacă vor să-și transmită sângele românesc urmașilor, trebuie să depună efort și trebuie să fie mândri că fac parte din neamul românesc, care nu e numai până la Tisa sau Nistru, este mult mai mare. Și pentru noi este vital să rezistăm, indiferent că suntem în Ucraina sau în alte state preponderent slave. Pentru noi este important să rezistăm ca insulă a latinității, aici, unde suntem de mii de ani“.

Eurodeputatul Iosif Mantula a spus că „se poate constata astăzi că, într-o mai mare sau mai mică măsură, la toate punctele cardinale, România este o ţară înconjurată de români. În jurul frontierelor de astăzi ale statului român trăiesc milioane de etnici români care au fost şi sunt acolo autohtoni, deci oameni ai pământului. Între aceştia se înscriu şi oameni din dreapta Dunării, existenţi într-un număr mai mare sau mai mic înspre sud, în Bulgaria, Grecia, Albania şi în toate ţările rezultate din destrămarea fostei federaţii iugoslave. Din Valea Vardarului până în Peninsula Istria și apropierea Triestului“.

Cum trăiesc românii în alte țări

Etnicilor români din străinătate nu le sunt respectate drepturile în statele în care aceștia trăiesc. Minoritatea română din Ungaria este, din păcate, asimilată poporului ungur. Nu le sunt recunoscute nici tradițiile românești, nici învățământul în limba maternă.

Grecia nu a semnat Carta Europeană a Limbilor Minoritare, prin urmare, conceptul de minoritate etnică nu există.

Zeci de români din Macedonia beneficiază în fiecare an de burse acordate de statul român. Aici trăiesc circa 150.000 de etnici români.
În Grecia și Macedonia au existat peste 100 de școli și licee românești care au fost închise în timpul regimului comunist, în înțelegere cu autoritățile din Grecia.

Nici în prezent politicienii români nu fac nimic pentru redeschiderea acestora, unde ar urma să fie predate limba română literară și dialectul aromân.

Oferta statului pentru românii din străinătate: Diaspora Start-Up
Guvernul speră să-i atragă în țară pe românii care muncesc în străinătate cu linii de finanțare dedicate, iar granturile sunt concepute pentru cei care vor să-și deschidă o afacere. Programul Diaspora Start-Up, inițiat în 2016, se bazează pe fonduri europene, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Programul include două categorii de solicitanți, aferente celor două etape de accesare:

l Etapa 1: administratori de schemă de antreprenoriat, care pot fi autoritățile publice locale, Camerele de Comerț, furnizorii de servicii de formare profesională continuă (FPC), organizații sindicale și patronale, asociații profesionale și ONG-uri;
l Etapa 2: cetățeni români (cu vârsta minimă de 18 ani) care fac dovada rezidenței sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puțin 1 an în ultimii 3 ani și doresc să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis. Aceștia mai trebuie să facă dovada unei experiențe antreprenoriale în străinătate sau a specializării, prin cursuri sau experiență profesională, în domeniul vizat. Cetățenii români din diaspora pot primi prin intermediul administratorilor de schemă un grant de maximum 40.000 euro, în două tranșe, plus 10.000 euro primă de relocare în țară.

Termenul-limită pentru înscrierea în programul Start-up Nation s-a încheiat pe 28 iulie 2017. Au fost aprobate 32 de proiecte pentru antreprenorii români care locuiesc în străinătate. Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capital Uman (AM POCU), din cadrul Ministerul Dezvoltării Regionale, a aprobat proiectele în valoare de 76 milioane euro.

„Legislația actuală nu-i încurajează pe românii din Albania, Ucraina, Serbia, Bulgaria sau din Siria ori Egipt, de nicăieri din lume, să vină să muncească acasă. Dacă ajung în România, după ce primesc cetățenia, pleacă în alte țări din UE. Dreptul de muncă este legat de obținerea cetățeniei. De fapt, nimeni nici nu-i invită să rămână acasă. Așa că se duc unde cred ei că le este mai bine.“
Silvian Emanuel Man, președintele Ligii Studenților Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“

„Potrivit studiilor noastre, românii din Basarabia preferă să plece la muncă în Europa de Vest. Sistemul actual nu-i încurajează să vină la muncă în România.“ Radu Baltasiu, sociolog

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.