Frecaţi-vă la ochi şi citiţi cu atenţie: în ziua de 23 aprilie 2020, în Camera deputaţilor, a fost adoptată tacit „Legea privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc”! A trecut fără vot pentru că deputaţii au lăsat să treacă cele 45 de zile prevăzute pentru dezbatere şi vot, potrivit art.75 alin (2), teza a III-a, din Constituţia României. Urmează votul din Senat şi promulgarea Preşedintelui. Deci, pas cu pas…
Cum a fost posibil aşa ceva? N-a ştiut nimeni, nici un parlamentar, nici un ministru, nici un ofiţer SRI, nici preşedintele României? Ce-au păzit Marcel Ciolacu (preşedintele Camerei deputaţilor şi al PSD), Ludovic Orban (Prim-ministru şi preşedintele PNL). Eduard Hellwig (director SRI), Klaus Werner Iohannis (preşedintele României), au dormit sau au adoptat tactica găinii la vederea cocoşului? Veţi vedea că e mult mai mult.
Pentru a înţelege exact vinovăţia celor de mai sus, vă prezentăm întreaga procedură legislativă, avizele negative date pe proiect şi, desigur, paginile cele mai fierbinţi din acest act normativ care mai are doar doi paşi pentru a deveni lege.
PRIMUL PAS: PROIECTUL A FOST DEPUS PE 23 DECEMBRIE 2019, ÎN AJUNUL SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
Cu două zile înainte de Crăciun, mai exact pe 23 decembrie 2019, a fost depus la Camera deputaţilor proiectul privind „Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc” care primeşte indicaticul Pl-x nr. 670/2019. Iniţiatori sînt deputaţii UDMR Kulcsár-Terza József-György şi Biró Zsolt-István:
Nu se poate spune că n-a observat nimeni de la Camera deputaţilor, căci s-au cerut avizele de la Consiliul Legislativ şi de la Consiliul Economic şi Social, precum şi un punct de vedere de la Guvern, toate avînd termen de depunere 2 februarie 2020!
Pe 15 ianuarie 2020, Consiliul Economic şi Social trimite avizul NEGATIV cu nr.63/07.01.2020, în care se precizează că proiectul încalcă, între altele, prevederile Constituţiei României:
Pe 7 februarie şi Consiliul Legislativ trimite tot un aviz NEGATIV cu nr.83/07.02.2020, în care spune pe şleau că proiectul „conţine propuneri privitoare la autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş şi constituirea lor ca regiune autonomă”:
Pe baza acestor două rapoarte, Biroul permanent al Camerei deputaţilor, cu Marcel Ciolacu în frunte, decide trimiterea proiectului spre avizare la „Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului”, „Comisia pentru buget, finanţe şi bănci”, „Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale”, „Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi”. Trece prin atîtea mîini, dar nimeni nu scoate o vorbă în spaţiul public, deşi toate comisiile au dat, la rîndul lor, aviz NEGATIV!
Îndeplinindu-se toate procedurile, proiectul celor doi deputaţi UDMR este pus pe ordinea de zi a Camerei deputaţilor în ziua de 9 martie 2020, în timp ce partidele negociau votul pentru învestirea lui Florin Cîţu!
Abia în ziua de 16 aprilie 2020, la două zile de la învestire, Guvernul Orban trimite la Camera deputaţilor avizul NEGATIV pentru acest proiect, fără vreo motivare, dar şi vreo opinie lansată în spaţiul public:
În acest fel, deşi, după cum aţi văzut, proiectul acestei legi a trecut prin tot felul de comisii parlamentare şi a fost discutat în şedinţa de guvern, nimeni nu a scos vreo vorbă, nimeni nu s-a revoltat şi, lucrul cel mai grav, acum toţi spun că erau preocupaţi de Coronavirus şi nu au observat ce conţine acest proiect!
Aşa se face că, în şedinţa Camerei deputaţilor din 23 aprilie 2020, s-a constatat că proiectul celor doi deputaţi UDMR a fost adoptat tacit! Iată pasajul respectiv din stenograma şedinţei din 23 aprilie 2020:
Atît şi nimic mai mult! Marcel Ciolacu, „după o scurtă pauză”, le-a transmis colegilor în grabă că „a trecut termenul de dezbatere şi vot final” încă din ziua de 25 martie 2020, adică hăt, departe, cu o lună înainte!
Dacă vă uitaţi pe documentarul de mai sus, veţi observa că avizul Guvernului a fost dat abia în ziua de 16 aprilie 2020, cînd, oricum, termenul de 20 martie 2020, cînd era ultima zi cînd se putea da un vot în plen, deja trecuse!
Aşadar, Marcel Ciolacu şi Ludovic Orban devin principalii vinovaţi de adoptarea tacită a proiectului legii privind autonomia Ţinutului Secuiesc, alături, desigur, de toţi cei prin mîna cărora a trecut acest document.
Degeaba încearcă Marcel Ciolacu, într-o postare pe Facebook, să arunce pisica în curtea Guvernului, căci vina este, în principal, a lui şi a cabinetului Ludovic Orban:
Dacă are dreptate în legătură cu data la care Guvernul a trimis punctul său de vedere, Marcel Ciolacu este de-a dreptul penibil cînd spune că vina este doar a deputaţilor PNL care „au venit infectaţi în Parlament”! Serios?
CE CONŢINE PROIECTUL LEGII PRIVIND AUTONOMIA ŢINUTULUI SECUIESC?
Mulţi poate vor crede că acest proiect vizează doar o autonomie simplă, aşa cum ar trebui să aibă toate structurile din teritoriu. Nu este nici pe departe aşa! Vă prezentăm mai jos pasajele „fierbinţi” din acest proiect şi veţi vedea că se doreşte o autonomie teritorială în toată regula, cu un preşedinte al Ţinutului Secuiesc, ales pentru două mandate, cu un „Consiliu Scaunal”, limba maghiară fiind declarată ca avînd acelaşi statut ca limba română etc.
Varianta adoptată de Camera deputaţilor prin asumare tacită a devenit publică sub sigla Parlamentului României, denumirea legii fiind extrem de clară în ceea ce priveşte scopul iniţiatorilor:
Iată cîteva dintre cele mai controversate articole din această lege care vorbeşte explicit despre autonomia Ţinutului Secuiesc:
„Art. 1. – (1) Ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă.
Art. 2. – Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României.
a) Competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul statut al regiunii, de lege, sau de dreptul internaţional.
b) Competenţele specifice ale regiunii nu pot fi puse în discuţie sau limitate decât prin lege sau aplicând dreptul internaţional.
Art. 4. – Teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş (Marosszék) care aparţine judeţului Mureş. Anexa nr. 1. cuprinde limitele teritoriale ale Ţinutului Secuiesc, precum şi localităţile aparţinătoare acestuia. Scaunele sunt teritorii tradiţionale secuieşti.
Art. 5. – (1) Autonomia regională se exercită de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret şi liber exprimat precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta.
Art. 8. – (1) În conformitate cu prezentul Statut de autonomie şi în concordanţă cu legile statului, autonomia Ţinutului Secuiesc se referă la toţi cetăţenii români cu domiciliul stabil într-una din localităţile Ţinutului Secuiesc.
(2) Persoanele născute în Ţinutul Secuiesc, cetăţeni români, şi cu domiciliul în străinătate, beneficiază de asemenea de drepturile stabilite prin prezentul statut de autonomie, în măsura în care ultimul lor domiciliu din ţară a fost într-o localitate din Ţinutul Secuiesc.
Art. 10. – (1) În Ţinutul Secuiesc limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba oficială a statului.
Art. 11. – (1) Consiliul de Autoadministrare va stabili simbolurile Ţinutului Secuiesc.
(2) Statutul de autonomie garantează dreptul la folosirea liberă a drapelului şi simbolului fiecărui scaun secuiesc.
(3) Prezentul Statut garantează folosirea liberă a simbolurilor naţiunii maghiare, precum şi ale comunităţilor naţionale în minoritate numerică în Ţinutul Secuiesc.
Art. 13. – Statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc se poate desfiinţa numai prin referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.
Art. 16. – Autoadministrarea Ţinutului Secuiesc se exercită prin Consiliul de Autoadministrare ales prin alegeri libere şi generale, prin votul secret şi direct al cetăţenilor cu drept de vot având domiciliul stabil pe teritoriul regiunii autonome.
Art. 17. – Autoadministrarea Ţinutului Secuiesc şi Statutul său de autonomie pot fi desfiinţate numai prin referendum organizat în Ţinutul Secuiesc.
Art. 19. – Consiliul de Autoadministrare este autoritatea administrativă autonomă a Ţinutului Secuiesc.
Art. 37. – (3) Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea.
(4) Preşedintele Ţinutului Secuiesc este ales de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct pentru o perioadă de patru ani, în conformitate cu prevederile art. 20 din prezentul statut.
Art. 44. – Preşedintele Ţinutului Secuiesc dispune de imunitate acordată demnitarilor.
Art. 86. – În instituţiile de învăţământ şi educaţie în limba maternă a cetăţenilor Ţinutului Secuiesc, trebuie asigurată predarea istoriei comunităţilor naţionale, – etnice şi – lingvistice, precum şi a istoriei, geografiei şi etnografiei naţiunii-mamă a acestora, cunoaşterea tradiţiilor şi valorilor culturale”.
Întregul text al proiectului adoptat de Camera deputaţilor poate fi consultat pe adresa http://cdep.ro/pls/proiecte/docs/2019/cd.670_19.pdf.
Ultimele declaraţii arată că Senatul se va întruni în aceste zile pentru a respinge proiectul. În ultima oră, preşedintele Klaus Iohannis a ieşit la rampă, folosindu-se de adoptarea acestui proiect pentru un nou atac la adresa PSD, deşi, în egală măsură, vinovaţi sînt şi cei din PNL! Iată scurta sa declaraţie de miercuri:
„Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD, este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României. În timp ce noi, eu, Guvernul, ne luptăm cu pandemia de coronavirus, PSD-ul, marele PSD, se luptă în birourile secrete ale Parlamentului ca să dea Ardealul ungurilor. Ciolacu, oare ce v-a promis Viktor Orban în schimul acestei înțelegeri?”
Cu această declaraţie, Klaus Iohannis trece, la rîndul său, pe banca „acuzaţilor”, căci este inadmisibil, într-adevăr, să foloseşti şi această chestiune în jocul politicianist, mai ales că în Parlamentul României PNL-iştii săi ocupă funcţii de conducere şi pot oricînd să facă propuneri pentru ordinea de zi, îşi pot exprima liber opiniile, ca să nu mai vorbesc despre faptul că spaţiul public este încă liber, iar cei din PNL nu l-au folosit absolut deloc pentru a semnala pericolul acestui proiect.
Una peste alta: vina este a voastră, a tuturor celor care vă aflaţi la conducerea ţării, fie la Guvern, fie la Parlament, fie la Preşedinţia României! Deopotrivă, serviciile secrete au partea lor de vină, dacă nu cumva l-au anunţat din timp pe Klaus Iohannis despre existenţa acestui proiect, situaţie în care din declaraţia sa de mai sus se alege praful.
Aşadar, nu vă mai prefaceţi, nu mai aruncaţi vina unul pe altul: toţi sînteţi la fel de vinovaţi!
In Securistan SRI este in toate cele sunt.Minge ridicata la fileu..