Devorarea liderilor, versiunea PSD

Pe lângă numeroasele scandaluri de corupție, în PSD s-a auzit și despre răsunătoarele „execuții“ ale marilor săi lideri în ultimii 12 ani. Mircea Geoană a vrut să-l alunge din partid pe Ion Iliescu. A reușit doar să-l tragă pe linie moartă pe Adrian Năstase. Apoi, Geoană a fost exclus din PSD de Victor Ponta. Același sfârșit l-a avut și „micul Titulescu“, sub conducerea lui Liviu Dragnea.

Deși nu a fost șeful partidului, ci doar premier, lui Sorin Grindeanu i s-a arătat „pisica“ în nenumărate rânduri de către Liviu Dragnea și camarila sa. În cele din urmă, s-a decis mazilirea lui. Se pare că doar temporar. Și asta, pentru că decizia finală a sorții premierului de 6 luni al PSD se va decide în această toamnă. Mai nou, „sorții“ par să încline balanța către păstrarea lui Grindeanu în rândurile partidului. Teama că Grindeanu și organizația Timiș ar putea cocheta cu alte partide este o problemă pentru socialiști. După ce au pierdut puterea, Iliescu, Năstase, Geoană și Ponta au încercat diverse proiecte politice. Nu le-a reușit însă aceste mișcări, dar au lăsat ceva urme în istoria partidului.

Iliescu, prima victimă a PSD

Fondatorul PSD, Ion Iliescu, a fost cel care și-a luat prima dată inima în dinți și a descris modul în care se duc luptele în interiorul formațiunii pe care a fondat-o după Revoluție. „Tinerii ăştia sunt mai pripiţi, cum ajunge unul şef vrea să-i dea afară pe ceilalţi“, a rezumat fostul președinte trecutul, dar și viitorul propriei sale creații. În 2010, când s-a exprimat atât de tranșant, Iliescu văzuse doar modul în care fusese tras pe linie moartă adversarul său, Adrian Năstase. Mircea Geoană a fost cel susținut de garnitura foștilor baroni ai PSD pentru șefia PSD, în detrimentul fostului premier care pierduse alegerile prezidențiale, la finalul lui 2004, în favoarea lui Traian Băsescu. Absolvent de Harvard, specialist în drept, fost ambasador al României în SUA, Geoană a ajuns șeful socialiștilor grație influenței grupului de la Cluj, format din foștii miniștri Ioan Rus, Vasile Dîncu și Vasile Pușcaș. Inamicul numărul 1 al acestora era Ion Iliescu. După ce a pierdut șefia PSD și a plecat de la Palatul Cotroceni, Iliescu a lansat împreună cu Petre Roman, în primăvara lui 2006, „Polul Social Democrat“, un nou FSN. Noua platformă de dezbatere nu a avut niciun succes însă. Pesediștii nu s-au înghesuit să se grupeze în spatele celor doi foști lideri. Dar politica socialistă s-a mai jucat și pe alt front paralel. După ce a pierdut alegerile prezidențiale, funcția de premier și cea de președinte PSD, și Adrian Năstase și-a primit „recompensa“ de la partid. Toți cei care au fost ținuți la distanță de polul decizional de către Năstase au fructificat prilejul și i-au aplicat tot felul de lovituri sub centură. Această răzbunare a culminat cu noaptea cuțitelor lungi, ascuțite în 2006, la hotelul Confort, noapte în urma căreia Adrian Năstase a fost forțat să renunțe la funcțiile de conducere pe care le mai avea. Acuzațiile care i s-au adus acestuia au fost că a ajuns o piatră de moară pentru partid, din cauza dosarelor de corupție în care era implicat, respectiv Zambaccian și Mătușa Tamara.

„Adio, tovarăși, pe curând, prieteni!“

După momentul de la hotelul Confort, Năstase a încercat să-și formeze o nouă platformă politică. Nu a plecat nici la PC, nici nu și-a concretizat planul privind platforma, deși a fost la un pas de excludere din partid. Prin aceleași furci caudine a trecut și Ion Iliescu, care a ajuns în pragul sancționării din cauza unui vot dat împotriva unei moțiuni de cenzură, inițiată pentru demiterea guvernului Tăriceanu II. „Cred că ar trebui să-i fie rușine domnului Iliescu“, spunea Geoană după acel vot. O lună mai târziu, în octombrie 2007, liderul PSD a strâns conducerea partidului la munte și a fost la un pas să treacă la suspendarea lui Iliescu. Președintele fondator al PSD a scăpat până la urmă de mazilire. Nu același lucru s-a întâmplat cu „călăul“ său politic, Mircea Geoană. După ce a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Traian Băsescu, Geoană a pățit la fel ca Năstase și Iliescu. Acesta a pierdut și șefia partidului în 2010, prin trădarea apropiaților săi. De supărare, fostul ministru de Externe s-a apucat să-l critice pe noul său șef, Victor Ponta. Atât i-a trebuit „micului Titulescu“ să-l suspende 6 luni din partid. Întărâtat, Geoană a plănuit înființarea unui nou partid. Această decizie l-a costat însă eliminarea din rândurile social-democraților în noiembrie 2011. „Adio, tovarăși, pe curând, prieteni!“, a spus Geoană, la finalul „epopeii“ sale în PSD. A încercat și el să-și creeze o platformă de susținere – România Noastră. Apoi, a fost reevaluat de către Victor Ponta în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2014. Însă după ce a pierdut cursa electorală, Ponta l-a exclus pe Mircea Geoană a doua oară din PSD. Ca răspuns, Geoană își formează un nou partid, alături de Marian Vanghelie, și câștigă chiar și câteva primării la alegerile locale din 2016. Însă PSRO se stinge ușor și nu mai prinde 2017.

„Ce are Liviu, nu am eu și ce am eu, nu are Liviu“

Fost procuror pregătit de Adrian Năstase pentru politică, Victor Ponta și-a creat singur premisele propriului sfârșit în PSD, încă de la începuturile sale ca șef al partidului. Acesta a consimțit la tandemul de conducere cu Liviu Dragnea. „Secretul acestui tandem e că suntem complementari. Ce are Liviu, nu am eu şi ce am eu, nu are Liviu“, mărturisea Ponta. Iar încrederea i-a fost rapid „răsplătită“. Imediat ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2014 împotriva lui Klaus Iohannis, a început să i se clatine scaunul. A părăsit șefia PSD, printr-un anunț pe Facebook. După tragedia din clubul Colectiv, Liviu Dragnea a fost primul care i-a luat-o înainte lui Ponta și a spus că acesta urmează să demisioneze din fruntea guvernului. Ulterior, pe 4 noiembrie 2015, Ponta și-a făcut publică decizia de a părăsi funcția de prim-ministru. La fel ca și antecesorii săi, acesta a înființat în februarie 2016 Fundația „Black Sea Regional Projects 2020“, împreună cu o parte din foștii săi miniștri. Scopul acesteia ar fi să-i ofere României noi perspective economice și diplomatice. Deși a fost cel mai longeviv lider al PSD, cu 5 ani de șefie, Ponta s-a „autoexclus“ în iunie 2017, oferindu-i ajutor fostului premier Sorin Grindeanu să rămână în funcție.

„Barca“ Sebastian Ghiță

Susținătorul direct al PSD, fostul deputat Sebastian Ghiță, cel mai bun prieten al lui Victor Ponta o lungă perioadă de timp, a plecat din PSD și a încercat în 2015 înființarea unui partid al tinerilor. Nu i-a reușit tentativa, iar Ghiță s-a orientat către partidul naționalist PRU. Partidul de buzunar al lui Ghiță a folosit în campania pentru alegerile parlamentare imaginea lui Victor Ponta. Fostul premier a lăsat să se înțeleagă că s-ar putea înscrie în acest partid. Numai că PRU nu a intrat în Parlament. Astfel că, Ponta nu a pierdut timpul, ci s-a reorientat spre fostul vicepremier Daniel Constantin, exclus din ALDE. Constantin a fondat partidul PRO România, unde Ponta este așteptat să se înscrie la toamnă. Planul este să își facă grupuri parlamentare prin racolarea de senatori și deputați din PSD și ALDE și să pregătească participarea partidului în alegerile europarlamentare și prezidențiale din 2019, precum și în alegerile locale și parlamentare de peste trei ani.

Amenințarea numită Grindeanu

Perspectiva deloc favorabilă a plecării către PRO România a lui Sorin Grindeanu și a organizației PSD Timiș, cu tot cu senatorii și deputații ei, nu-i convine deloc lui Liviu Dragnea. Această variantă i-ar da o lovitură decisivă actualului lider al PSD. Și asta, pentru că ar crea nu doar un precedent foarte periculos pentru autoritatea sa în partid, ci l-ar întări și pe Victor Ponta. Drept urmare, cel puțin aparent, Dragnea caută să se împace cu Sorin Grindeanu, ca să-l aibă sub control. Mai ales că fostul premier vrea să rămână social-democrat și a depus și o contestație privind excluderea sa. Mai mult, se vorbește în PSD că Grindeanu ar urma să fie răsplătit cu o sinecură externă, pentru faptul că nu-l dă pe Dragnea pentru Ponta. Astfel, de la distanță de România, Grindeanu nu va mai reprezenta nicio amenințare pentru scaunul lui Liviu Dragnea din partid. Foștii pesediști marginalizați, fostul ministru Aurelia Cristea, primarul Iașului, Mihai Chirica, europarlamentarul Cătălin Ivan pregătesc și ei o mișcare de racolare a unor colegi pentru „corabia“ Ponta-Constantin. De cealaltă parte, Dragnea și „loctenenții“ săi strâng rândurile partidului cu ședințele ținute la mare și la munte, astfel încât să nu aibă nicio emoție la moțiunile opoziției, anunțate după 4 septembrie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.