Dezbateri electorale false în Germania

Germania nu are o tradiție lunga a dezbaterilor electorale televizate. Prima a avut loc abia în 2002, între cancelarul în exercițiu Gerhard Schroeder și rivalul creștin democrat Edmund Stoiber, Schroeder a rămas cancelar, iar cele două partide au avut un rezultat similar, cu 38,5% din voturi.

Acum, televiziunea publică germana a organizat o nouă dezbatere electorală (Olaf Scholz versus Friedrich Merz), înaintea alegerilor anticipate din 23 februarie. Sondajele arată cu totul altfel. Creștin-democrații (CDU) sunt cotați cu 30%, urmați de Alternativa pentru Germania, cu 20%, în vreme ce social-democrații cancelarului Olaf Scholz au doar 15%.

Marea schimbare din Germania nu ține însă de ascensiunea extremei drepte, ci de faptul că germanii nu mai pot vota pentru schimbare. Merz a declarat că nu va coopera cu Alternativa pentru Germania și că va căuta o noua mare alianță cu social-democrații. Prin această declarație, Friedrich Merz a arătat care a fost scopul apariției sale televizate – să pretindă că are o dezbatere cu pretinsul rival Scholz. Au acuzat împreună extrema dreaptă, au căzut de acord să formeze guvernul după alegeri și nu au făcut nicio declarație care să îngreuneze negocierile pentru coaliție ce vor urma peste două săptămâni.

Cei doi rivali politici din Germania aveau argumentele necesare pentru o dezbatere TV aprinsă. Cancelarul Scholz dorește să majoreze salariul minim în Germania de la 12,8 euro, la 15 euro pe oră, să majoreze taxele pentru cei cu venituri mari și să ofere subsidii generoase pentru mai multe sectoare economice. Însă nu a marșat pe aceste idei, pentru a nu-și pune în dificultate rivalul creștin-democrat, Friedrich Merz, fost director la BlackRock. La fel a făcut și cel din urma, care, deși a vorbit despre legi împotriva migrației și a colaborat chiar, în premieră, cu AfD în acest sens, nu a vrut să-l pună la colț pe social-democratul Scholz, mult mai deschis în ce privește imigrația. Germanii au înțeles de aici că vor avea parte de o creștere nesemnificativă a salariilor, de subsidii reduse și de legi slabe împotriva imigrației. Că au asistat nu la o dezbatere electorală, ci la începutul negocierilor pentru o nouă mare coaliție în Germania.

Dezbaterile TV sunt irelevante în dinamica alegerilor, observă Eurointelligence, după dezbaterea din Germania. Este o tendință care se manifestă de ani buni. În Statele Unite, dezbaterile TV nu au influențat alegerile din 2016 și nici pe cele din 2024: majoritatea comentatorilor consideră că Donald Trump a pierdut două dezbateri cu Hillary Clinton și una cu Kamala Harris, însă câștigat alegerile.

În Germania, Merz a apelat la ajutorul AfD pentru a trece o lege împotriva imigrației și a fost supus unor atacuri în valuri din partea presei scrise și a televiziunilor pentru această decizie de a rupe ”cordonul sanitar” împotriva extremei-drepte. Sondajele au arătat că imaginea lui Merz nu a avut deloc de suferit de pe urma acestor atacuri ale presei tradiționale. ”Presa tradiționala mai joacă doar rolul de camera de ecou pentru cadrele de partid. Finalul carierei lui Joe Biden a fost grăbit de o dezbatere televizată, în urma căreia a pierdut încrederea propriilor săi oameni. Tot presa l-a distrus pe fostul premier britanic Boris Johnson – imaginea sa în ochii publicului nu a avut de suferit în urma acestor atacuri, însă ele i-au influențat pe politicienii conservatori care au decis să-l abandoneze. În rest, campaniile politice moderne sunt câștigate sau pierdute pe social media, pe YouTube, podcasturi, Substack și alte noi formate media care umplu astăzi spațiul dezbaterii”, scrie Eurointelligence.