La această ședință au participat experți și oficiali din structuri cheie, precum Administrația Prezidențială (prin Departamentul Constituțional Legislativ), DNA, DIICOT, IGPR, DGA și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
Discuțiile s-au concentrat pe evaluarea efectelor și a modului în care instrumentele bazate pe Inteligență Artificială (AI) pot influența procesul de urmărire penală.
„Premisele acestui demers, evidenţiate de către reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale – Departamentul Constituţional Legislativ, rezidă în problemele structurale resimţite la nivelul activităţii judiciare: un volum de muncă deosebit de mare şi scheme de personal subdimensionate şi incomplete. În cadrul dezbaterilor, participanţii au agreat că adaptarea la realităţile tehnologice cotidiene este indispensabilă”, se arată într-un comunicatul de presă.
Documentul avertizează că, fără o strategie națională unitară, riscăm un decalaj major între tehnologia avansată din mediul privat și dotările organelor de anchetă. Acest lucru ar bloca investigarea eficientă a infracțiunilor moderne.
Ministerul Public (prin PICCJ, DNA și DIICOT), alături de structurile operative ale poliției (IGPR, DGA, IGPF), doresc să adopte soluții IT și instrumente AI pentru sprijinirea urmăririi penale.
Astfel, discuțiile au vizat
- automatizarea activităților repetitive
- analiza documentară
- managementul probelor
- transcrierea declarațiilor
Implementarea acestor tehnologii va eficientiza resursa umană și va reduce timpul de soluționare a dosarelor, conform Parchetului General.
În același timp, Administrația Prezidențială și Parchetul General subliniază că eficientizarea urmăririi penale prin AI trebuie însoțită de o utilizare responsabilă.
Aceasta trebuie să respecte strict standardele naționale și europene privind protecția drepturilor și libertăților fundamentale.
„În faza de urmărire penală, toate instrumentele AI propuse vor fi supuse unor standarde stricte de securitate şi auditare. De asemenea, s-a stabilit ca viitoarele soluţii tehnice să fie compatibile şi comune pentru toate structurile implicate în activitatea de urmărire penală”, transmit procurorii Parchetului General.
Întâlnirea a vizat, de asemenea
- riscul dependenței cognitive
- securitatea datelor
- auditarea sistemelor AI
- conformitatea cu AI Act (Regulamentul UE 2024/1689)
„Totodată, partenerii instituţionali reiterează un principiu fundamental: Inteligenţa Artificială va funcţiona exclusiv ca un instrument de sprijin tehnic, decizia judiciară finală în faza urmăririi penale rămânând, în toate cazurile, apanajul procurorului”, se mai arată în comunicatul de presă transmis de Parchetul General.
Participanții ar urma să lanseze un chestionar comun pentru a evalua exact nevoile beneficiarilor și fiecare instituție va centraliza datele într-un coș digital comun.
Rezultatele vor fi integrate în raportul de diagnostic, programat în 5 luni, se mai arată în comunicat.
Scopul întâlnirii este analiza stadiului implementării ECRIS V, pentru a corela tehnologiile și a evita dublarea eforturilor de dezvoltare software. Tot atunci se vor aproba calendarul și formularul comun de consultare și se va demara procedura propriu-zisă.