Dezvăluire inedită la 6 ani după „furtul secolului”

La 6 ani de la ancheta privind furtul picturilor din muzeul Kunsthal din Rotterdam, unul dintre procurorii care a investigat cazul, Raluca Cristiana Botea, spune că nu există certitudinea că au fost arse acele 7 tablouri. Totodată spune ce riscă cei care au făcut farsa cu tabloul semnat de Picasso.

„Am făcut parte din echipa care a investigat dosarul furtului tablourilor. (…) În ceea ce priveşte gluma pe care au făcut-o, cred că nu s-au aşteptat nici cei din trupă să ia o asemenea turnură. Eu sunt convinsă că procurorii DIICOT trebuie să meargă până la capăt, în primul rând că trebuie să expertizeze acel tablou. Nu îmi este clar cine a făcut falsul, pentru că înţeleg că este un fals foarte bine realizat, inclusiv notaţiile, ştampilele de pe spatele tabloului.

Aparenţa unui tablou original a fost foarte mare. Din punctul meu de vedere orice cercetare ar avea loc vizând gluma, care a pus în mişcare aparatul investigativ român, trebuie sa pornească de la intenţie. Dacă a fost săvâşită o faptă cu intenţia de a pune în mişcare aparatul d einvestigaţie sau în scop publicitar pentru ca orice infracţiune poate fi comisă din culpă sau cu intenţie. Nu toate infracţiunile din culpă sunt însă sancţionate penal, deci dacă a fost doar o glumă, din punctul meu de vedere, nu văd ce sancţiune penală ar putea atrage. Dacă însă intenţia a fost clară de a induce în eroare organele de anchetă, atunci lucrurile se schimbă”, a declarat, pentru mediafax.ro, Raluca Cristiana Botea, procurorul implicat în ancheta ce a vizat furtul secolului.

Întrebată dacă există şanse să fie recuperate tablouri, fostul procuror a mai spus: „sper că dacă cumva au fost distruse, nu au fost distruse toate. La momentul respectiv a fost ridicată cenuşa, s-a făcut o expertiză de către autorităţile române, cu limitările respective ale rezultatului expertizei. Certitudine că au fost arse fix acele 7 tablouri nu există, există certitudinea că în soba aceea au fost arse picturi. Că a fost ars Picasso, Monet, nu poate spune nimeni.

Era vorba despre picturi în valoare de 18 milioane de euro: Tete d´Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” şi „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait” de Meyer de Haan şi „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

Toate au fost furate, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, din muzeul Kunsthal din Rotterdam, de către românii Radu Dogaru şi Adrian Procop, ajutaţi de Eugen Darie. Ulterior, picturile au fost aduse în România, iar potrivit mamei lui Radu Dogaru, Olga Dogaru, acestea au fost complet distruse, fiind arse în soba casei din Carcaliu, judeţul Tulcea. Femeia ar fi încercat să îşi salveze fiul, ştergând urmele.

În cele din urmă, toţi au primit condamnări cu închisoarea şi între timp au fost eliberaţi.

 

Sursă foto: Dc News

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2

2 Comentarii

  1. fiind vorba despre Mira Feticu, hai sa punem pe tzambal baticu’, ea ne ia pe noi de prosti, noi, baieti politicosi o lasam sa creada ca ai ei fosti compatrioti sunt cu totii niste hoti si niste tonti ce merita perpetuu sa fie fraieritzi de olandezi,de luxemburgi,de UE si de fritzi,asta este piesa,nu ne mai doare. dar,sa plangi Mira cu obrazul lipit de scoarta aspra a salcamului din margine de drum,este mult prea mult!aibi mila de noi,Mira,noi putem inghiti multem, dar nu suportam PROSTIA !!! opgewonden,opgewonden, opgewonden moe, moie, mu*e!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.