Scoaterea pe piață a educației, a sănătății, transportului si securității a facut ca forțele economice globale să invadeze viața de zi cu zi a cetățenilor. Oamenii lucrează pentru companii deținute de investitori străini, își conduc mașinile pe șosele care sunt deținute de investitori străini, concurează cu angajați nu din orașul sau țara lor, ci din străinătate și riscă să rămână șomeri din cauză că slujbele lor au fost mutate în state cu salarii extrem de mici. Aceste fenomene fac ca oamenii să-și reconsidere poziția politică și solidaritatea cu ceilalți membri ai societății și în felul acesta valorile traditionale, ca și așteptările tradiționale ale liderilor politici nu mai sunt confirmate în viața reală a societății.
Efectele poartă nume precum Donald Trump, dar și Bernie Sanders, precum Marine Le Pen (lidera Frontului Național în Franța), Geert Wilders (liderul Partidului Libertății în Olanda) sau Beppe Grillo (liderul Mișcării de 5 Stele în Italia), Pablo Iglesias (Liderul Podemos în Spania), Hans-Christian Strache (liderul Partidului Libertății în Austria), Frauke Petri (lidera Alternativei pentru Germania), Jimkie Akesson (liderul Democraților Suediei), Robert Fico și Viktor Orban (premierii Slovaciei și Ungariei), Marian Kotleba (liderul Partidului Slovacia Noastră) și mulții alții.
Sunt personaje damnate în presa internațională, prezentate ca expresia unor fenomene periculoase ce trebuie stopate imediat. Însă asemenea descriere induce mai degrabă în eroare și nu permite înțelegerea forțelor pe care acești politicieni au început să conteze. Ei sunt rezultatul a circa două decenii de politică economică care, în cele din urmă, nu a făcut decât să ducă la ascensiunea forțelor anti-sistem, se arată într-un studiu publicat de trei sociologi dela Harvard University.
Începând din anii 1990, în Europa Occidentală și in SUA au fost aplicate politici neoliberale ce au vizat privatizarea sistemului de sănătate, dereglementarea pieței muncii și proliferarea slujbelor temporare (la cerere) și dereglementarea pieței energiei. Europa de Est a început mai târziu aceste politici, însă se apropie vertiginos de amploarea pe care au luat-o în Vest.
Un rezultat a fost reducerea solidarității cu membrii săraci ai societății, aparița sentimentelor anti-imigranți și votul populist. Toate sunt manifestari ale excluderii sociale,arată studiul celor trei sociologi de la Harvard.
Modul în care politicile neoliberale au influențat fenomenele sociale depinde mult de istoria politică și de tradițiile fiecărei țări în parte. Însă, per ansamblu, țările cu cele mai puternice politici neoliberale s-au confruntat cu fenomenul dispariției solidarității dintre masa societății și cei aflați la periferie, în special imigranții și săracii. A apărut astfel o animozitate populară față de cei săraci; sărăcia a început să fie pusă în seama lenei și a lipsei de inițiativa. La fel, imigranții au început să fie țapii ispășitori pentru propriile nerealizări.
În Europa de Est, arată studiul, adoptarea neoliberalismului nu a sporit animozitățile față de imigranți sau cei de alte religii însă a sporit animozitatea față de săraci. În aceste țări, cetățenii consideră că săracii sunt leneși și nu merita ajutorul din partea guvernului.
Neoliberalismul pune accent pe responsabilitatea personală și astfel reduce mult limitele între care o persoană poate fi considerată un membru onorabil al societății. Cei fără loc de muncă sau care nu reușesc să găsească un loc de munca încep să nu mai fie considerați membri egali ai societății. Apoi, neoliberalismul tinde sa exacerbeze competiția și de aici tensiunile dintre grupurile sociale și sentimentul de teamă față de imigranții care ar putea deveni concurenți.
În felul acesta, politicile neloliberale alimentează în egală măsură populismul de stânga și cel de dreapta. În America, Donald Trump este expresia fricii de islam și de imigranți, în timp ce Sanders este expresia temerilor de natură economica ale celor care se văd considerați cetățeni de mâna a doua. Și în SUA, și în Europa, populismul este criticat, considerat o boală. Însă pentru a corija această evoluție partidele tradiționale nu fac altceva decât să administreze în continuare aceeași pilulă neoliberală.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.