
Madam Calomfirescu iese pe terasă. E un soare portocaliu. Vrăbiile zburătăcesc a toamnă. Un pescăruș trece razant aducând dorul depărtării. Trece electorala socialistă. Trece electorala liberală. Toată lumea cântă și dansează, poporanul chiar votează. Madam Calomfirescu zâmbește un pic întristată. A îmbrăcat o roche de voal. Are o pălăriuță cochetă. Astăzi va călători către Ierusalim. Sigur că se află deja pe puntea unui vapor de lux. Ah, în jurul ei, o lume simandicoasă, plină de maniere, vorbe în șoapte, câte o ocheadă.
Ei da, ilustrata pe care a primit-o cu ani în urmă de la fostul ei iubit, trimisă tocmai de la Ierusalim, se află exact lângă ceașca de cafea. O orchestră de dixieland își face apariția pe terasă, pardon pe puntea vaporului, acolo, la Clasa I. E frumos la Clasa I, conchide Madam Calomfirescu oftând plină de nostalgie. Trece mașina de gunoi. Gunoierii vociferează. Hei, strigă Madam Calomfirescu, liniște. Se așterne liniștea. Copacii sunt roz acum. Și cerul e roz. Chiar și crizantemele din glastra cu crizanteme sunt roz. Trece electorala socialistă.
Trece electorala liberală. Toată lumea cântă și dansează, poporanul chiar votează. Madam Calomfirescu soarbe din cafea. Îi place cafeaua la nebunie. Întotdeauna a strâns bani pentru cafea. A renunțat la multe alte mici plăceri, la multe alte mici bucurii. Dar pentru cafea a făcut sacrificii de atâtea ori! Se lasă dusă de visare, plutește acum pe marea cea mare, către Ierusalim. Dar stai, nu cumva se zărește dincolo de larg? Întreaga punte a vaporului de lux pare cuprinsă de frenezie. Orchestra de dixieland și-a strâns cuminte instrumentele. Trece electorala socialistă. Trece electorala liberală. Toată lumea cântă și dansează, poporanul chiar votează. Parcă se aude vocea căpitanului. Oare o fi chiar el?
Madam Calomfirescu e cuprinsă de emoție. Lasă să-i scape o lacrimă. De undeva, din fundal, se desprinde în trombă, da, vine în mare viteză, o mașină focoasă, un model american din 1960, ah, ce mașină! Atenție, aici sunt valuri! Aici e marea cea mare! Aici e drumul de ape către Ierusalim! Madam Calomfirescu se ridică ușor agitată. Își flutură batista! Ce face șoferul? Hei, ce faci?! Atenție să nu te lovești de prova vaporului meu de lux! Ești în pericol! Te poți duce la fund! Ai grijă! Așa? Cum te numești? De unde vii? Ce cauți aici? Vii din America? Aha, cu mașina? Ai traversat oceanul Atlantic cu mașina asta focoasă? Nu? Ai venit cu avionul?
Și mașina ta a fost adusă tot cu avionul? Cum? E chiar avionul tău? Adică tu ai un avion de-adevăratelea? Aha. Și acum te plimbai pur și simplu prin oraș. Și ai trecut în trombă pe strada mea. Și ai vrut să eviți mașina de gunoi. Aha. Era cât pe-aici să te ciocnești cu ea. Și acum vrei să-ți tragi sufletul. Păi sigur, te-ai speriat ceva. Trece electorala socialistă. Trece electorala liberală. Toată lumea cântă și dansează, poporanul chiar votează. Dar dacă ai atâtea miliarde, cum de te poți speria? Americanii care au atât de multe miliarde nu se tem de nimic pe lumea asta, spune drept. Ei, da, suntem oameni. Nici n-am spus eu că nu suntem oameni.
Uite, vrei o cafea? Am cafea fierbinte, fierbinte pentru tine. Sigur că-ți poți trage sufletul aici pe terasă. Nu e nici un fel de problemă. Nu sunt jurnaliști pe strada mea. Nu sunt politicieni. Nu știe nimeni că ești aici. Hai, liniștește-te, gata, a trecut. Acum ești cu mine, aici. Știi, eu tocmai mergeam către Ierusalim. Cum așa? Păi, uite, cu vaporul ăsta de lux! Nici n-am spus că nu e un vapor imaginar, ce credeai?! E un fel de joacă! Te-ai lovit la frunte? Ai un pic de sânge. Stai așa, stai când îți spun. Gata, s-a oprit sângerarea. Oh, nu vei păți nimic, nu te speria. Uite, vezi, cel de colo, da, da, lângă balustradă, acolo, e chiar căpitanul vaporului meu de lux. Da, desigur, accept propunerea ta. E foarte frumos din partea ta. Sigur că sunt fericită.
Păi cum altfel? Uite, acum chiar simt adierea brizei. Da, se vede Ierusalimul. E aievea! Ce frumos că ai cumpărat bilete către Ierusalim! Ai văzut? Era o sirenă acolo, în valuri? Cum ai făcut asta? Ce frumos! Ești un miliardar american plin de surprize. Da, uite că ne apropiem de Ierusalim! Ce frumos! Vom avea un tur ghidat! Da, e nemaipomenit! Și vaporul de lux se apropie de port, sirena vaporului anunță venirea. Soarele e frumos acum. E cumva, da, da, o vară frumoasă.
Trece electorala socialistă. Trece electorala liberală. Toată lumea cântă și dansează, poporanul chiar votează.
Un stat puternic trebuie sa le aibe pe amandoua. Socialism in proportie de 30 % si restu liberalism. Socialismul asigura securitatea energetica, alimentara, sanatate, invatamant, aparare si asigurari sociale. 70% privatizati inseamna liberalism, dar si aici 90 % din liberali sa fie firme romanesti.
Socoalism peste 50% duce la dictatura, dar si liberalism complet duce la dictatura celor bogati din afara Romaniei.
TREBUIE UN ECHILIBRU.
Acum in Romania se joaca o piesa de treatru jucata in Argentina, si Egipt, Irak cu junte militare sustinute de americani, care sa elimine oponentii politici anti-globalism. Apoi soarta lui Ciuca va fi ca a lui Mu Barak din Egipt, sau Sadam Husein. Romania va ajunge teren de razboi unde americanii vand armament.