DNA anunţă că a fost deschis dosar penal

DNA anunţă că a fost deschis dosar penal pentru folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

Potrivit DNA, o parte a înregistrărilor a fost făcută în contextul organizării a două şedinţe de analiză, ambele la data de 30 martie 2017, la care au participat, separat, procurorii din cadrul a două secţii operative din cadrul Structurii Centrale: Secţia de combatere a corupţiei şi Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie. La şedinţă au participat şi cei doi adjuncţi al procurorului şef, discutându-se despre “operativitatea soluţionării cauzelor, ritmicitatea în administrarea probelor, respectarea cu stricteţe a normelor de procedură penală”, Kovesi cerând monitorizarea cauzelor mai vechi.

La una din cele două secţii s-a constatat că sunt în lucru 42 de cauze mai vechi de 4 ani de la înregistrare, 30 de cauze mai vechi de 5 ani de la înregistrare, 22 de cauze mai vechi de 6 ani de la înregistrare, 8 cauze mai vechi de 7 ani de la înregistrare şi 2 cauze mai vechi de 8 ani de la înregistrare, arată DNA, context în care la 31 martie s-a solicitat un control efectuat de Marius Iacob şi Călin Nistor, cei doi adjuncţi, fiind finalizat pe 12 mai, rezultatele fiind în curs de analiză.

Kovesi invocă Regulamentul de ordine Interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde se spune că printre atribuţiile şefului DNA sunt : “conduce şi coordonează întreaga activitate a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, luând măsuri pentru buna organizare şi funcţionare a acesteia;ia măsuri […], pentru îndeplinirea la timp şi în condiţii de calitate a lucrărilor şi pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuţiilor, asigură şi verifică modul de respectare a dispoziţiilor legale, a ordinelor şi a regulamentelor de către întregul personal, exercită controlul asupra activităţii procurorilor şi a întregului personal din subordine, direct sau prin procurori anume desemnaţi;”

Precizările instituţiei vin după ce, duminică seara, au fost difuzate mai multe înregistrări audio în care ar fi apărut Laura Codruţa Kovesi în timp ce le-ar fi cerut procurorilor să lucreze, dând însă directive şi către persone cu funcţii, prin exprimări precum : „Uncheşelu, ştiţi ce-mi doresc: să ‘decapaţi’ instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. ” , “ Dar altceva mă îngrijorează, că la ăştia cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm!“.

Inspecţia Judiciară s-a autosesizat în acest caz.

Codruţa Kovesi apare într-o înregistrare audio, difuzată de România TV, în cadrul unei şedinţe cu procurorii din subordine, în care îi spune lui Jean Uncheşelu că îşi doreşte să „decapeze” instituţional dosarul cu casele şi să ajungă la premier.

Comunicatul DNA

”Cu referire la o serie de înregistrări audio difuzate de un post de televiziune în cursul serii de 18 iunie 2017, înregistrări ce redau presupuse afirmații atribuite procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi, Biroul de Informare și relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Înregistrările respective nu sunt autentice, ele conțin o serie de fragmente realizate prin juxtapunere, menite a altera conținutul real al afirmațiilor enunțate de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție în diverse împrejurări, cum ar fi ședințe publice ori ședințe de lucru cu procurorii secțiilor operative.
Între fragmentele care se aud pe înregistrări au fost intercalate o serie de sintagme care nu aparțin procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, dar și anumite expresii licențioase pe care nu le-a folosit și nu le folosește.

Concret, enumerăm următoarele fragmente vădit nereale, cu titlu de exemplu:
„Uncheșelu, știți ce-mi doresc: să „decapați” instituțional în dosarul ăla cu casele și să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea.”
„Dar altceva mă îngrijorează, că la ăștia cu dosarele vechi, fiecare știți ce aveți. Mă îngrijorează de ce nu-i înhățăm!”
„Eu după decizia Curții Constituționale mi-aș fi dorit să ieșim cu un dosar cu un ministru, că mă gândesc că totuși presăm. Sau, mă rog… ceva dosare importante”
„Iar colegii au dovedit că s-au depus documente în procesul legislativ și Curtea a venit și… aoleu, mânca-ți-aș gura… Pățesc că (…) de la Constanța…..”

În consecință:
1. Direcția Națională Anticorupție a sesizat procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a aprecia asupra necesității sesizării din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 268 alin. 2 Cod penal, respectiv inducerea în eroare a organelor judiciare.
Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că înregistrările ce conțin un amestec de fragmente reale cu sintagme obținute prin colaționare riscă să conducă la acreditarea unei idei false și anume că procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție ar da ordine ca procurorii să investigheze anumite persoane sau să direcționeze ancheta într-un anumit sens.

2. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție s-au sesizat din oficiu sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, respectiv folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Sesizarea a fost întemeiată pe faptul că la ședințele cu procurorii din secțiile operative se discută aspecte ce țin de managementul intern al acestei unități de parchet, împrejurări care nu sunt destinate publicității.

3. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au sesizat și Inspecția Judiciară, exprimându-și convingerea că în cadrul Inspecției Judiciare se pot efectua verificări, având în vedere că respectiva compilație de înregistrări a fost confecționată și utilizată în scopul evident de a crea o percepție falsă față de modul în care se desfășoară activitatea Direcției Naționale Anticorupție și în scopul de a slăbi capacitatea acesteia de a a-și îndeplini atribuțiile prevăzute de lege.

O parte a acestor înregistrări par a fi făcute în contextul organizării a două ședințe de analiză, ambele la data de 30 martie 2017, la care au participat, în mod separat, procurorii din cadrul a două secții operative din cadrul Structurii Centrale: Secția de combatere a corupției și Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.
Potrivit celor două procese verbale întocmite, în cadrul acelor ședințe, la care, alături de doamna Laura Codruța Kövesi au participat și cei doi adjuncți ai Direcției Naționale Anticorupție, s-a discutat despre „operativitatea soluționării cauzelor, ritmicitatea în administrarea probelor, respectarea cu strictețe a normelor de procedură penală”. Totodată, doamna Laura Codruța Kövesi a cerut procurorilor cu funcții de conducere monitorizarea cauzelor mai vechi și verificarea cu regularitate a ritmicității în efectuarea urmăririi penale.
Aceste aspecte țin de exercitarea firească și responsabilă de către procurorul șef a atribuțiilor sale manageriale prevăzute de Regulamentul de Ordine Interioară al Direcției Naționale Anticorupție.
Printre problemele identificare în soluționarea cu întârziere a unor cauze au fost: efectuarea unor expertize și constatări de specialitate, un volum ridicat de acte de urmărire penală necesare, lipsa unor răspunsuri la cereri de asistență judiciară internațională, sustragerea unor persoane de la urmărire penală și efectuarea formalităților pentru trimiterea în judecată în lipsă, încărcătura mare de dosare pe procuror.
La una din cele două secții s-a constatat că sunt în lucru 42 de cauze mai vechi de 4 ani de la înregistrare, 30 de cauze mai vechi de 5 ani de la înregistrare, 22 de cauze mai vechi de 6 ani de la înregistrare, 8 cauze mai vechi de 7 ani de la înregistrare și 2 cauze mai vechi de 8 ani de la înregistrare.
Față de această situație, la data de 31 martie 2017, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a emis un ordin prin care a dispus un control al activității desfășurate de către Secția de combatere a corupției și de către Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, pentru a stabili motivele nesoluționării dosarelor mai vechi de 4 ani de la înregistrare, în această perioadă de timp.
Controlul a fost efectuat de cei doi procurori șefi adjuncți al DNA, respectiv Marius Iacob și Nistor Călin, în perioada 28 aprilie -12 mai 2017.
În prezent sunt în curs de analiză rezultatele controlului și eventuale măsuri necesare.
Potrivit Regulamentului de ordine Interioară al Direcției Naționale Anticorupție, între atribuțiile ce îi revin procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție se numără:
„conduce și coordonează întreaga activitate a Direcției Naționale Anticorupție, luând măsuri pentru buna organizare și funcționare a acesteia;
ia măsuri […], pentru îndeplinirea la timp și în condiții de calitate a lucrărilor și pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuțiilor
asigură și verifică modul de respectare a dispozițiilor legale, a ordinelor și a regulamentelor de către întregul personal
exercită controlul asupra activității procurorilor și a întregului personal din subordine, direct sau prin procurori anume desemnați;”
(art. 7 alin.(1) lit. a) c) q) și s) din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție, aprobat prin Ordinului ministrului justiției nr. 1643/2015)
Dispozițiile aceluiași Regulament îi obligă pe procurori „să efectueze urmărirea penală, să participe la ședințele de judecată și să soluționeze lucrările în mod temeinic și operativ” (art. 81 alin.(2) lit. e din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție) și „să asigure securitatea dosarelor penale și a celorlalte lucrări, precum și confidențialitatea acestora, potrivit legii” (art.81 alin.(2) lit. f din Regulamentul de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție)”.

Despre Julieta Tarnovan Articolele 1033
Author