DNA cere pedeapsă cu executare pentru Şerban Brădişteanu, pentru favorizarea lui Năstase

Procurorii anticorupţie au cerut luni, la ICCJ, condamnarea lui Şerban Brădişteanu la pedeapsa închisorii cu executare, în dosarul privind favorizarea lui Adrian Năstase, iar avocaţii medicului au cerut achitarea, judecătorii urmând să ia o decizie în 4 martie, transmite MEDIAFAX.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au judecat, luni, ultimul termen din dosarul în care medicul Şerban Brădişteanu este acuzat că ar fi încercat tergiversarea punerii în executare a deciziei din iunie 2012 de condamnare a lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare în dosarul „Trofeul calităţii”.

Judecătorii ICCJ au ascultat pledoariile acuzării şi ale apărării în acest dosar, medicul Şerban Brădişteanu nefiind prezent la ultimul termen.

Procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată le-a cerut judecătorilor condamnarea lui Şerban Brădişteanu la pedeapsa închisorii cu executare, arătând că, prin tot ceea ce a făcut şi prin modul în care a acţionat, a încurcat organele judiciare. Acesta a susţinut că, atunci când a fost adus Adrian Năstase la Spitalul Floreasca, medicul Şerban Brădişteanu l-a preluat la secţia sa, în mod nelegal, pentru a încerca să tergiverseze cât de mult punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei din dosarul „Trofeul calităţii”.

De asemenea, procurorul a atras atenţia că Năstase avea o rană la gât, ceea ce nu implica internarea acestuia la Secţia de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul Floreasca. Procurorul a mai arătat că, după internarea lui Năstase, medicul Şerban Brădişteanu a refuzat colaborarea cu poliţia şi a dat răspunsuri evazive cu privire la starea fostului premier, astfel încât să încurce organele judiciare. Astfel, Năstase a câştigat şase zile, iar un avocat al fostului premier a cerut în instanţă să se constate că perioada în care a stat internat la Spitalul Floreasca reprezintă zile executate din pedeapsă.

Unul dintre avocaţii lui Brădişteanu, Ana Diculescu Şova, a arătat că acuzaţiile DNA nu sunt serioase, că multe dintre probele de la dosar reprezintă informaţii apărute în presă şi că medicul nu se face vinovat de fapte penale.