DNA le deschide dosar lui Elan Schwartzenberg şi unor apropiaţi de-ai săi

Până în acest moment al cercetărilor, procurorii au început urmărirea penală față de: SCHWARTZENBERG FABIAN, IONESCU DANIELA MADI, HOFMAN MONICA, RADU ADRIAN, VÎLSAN ADRIAN MARIAN, BĂTRÎNACHE TAMARA, NADOLU IOANA, NEAGOE GERALDINA, STĂNCESCU CARMEN, referitor la implicarea acestora în fapte care se circumscriu infracțiunilor de spălarea banilor, complicitate la înșelăciune, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub forma complicității, a participației improprii sau a tentativei, fals în înscrisuri sub semnătură privată,  se arată într-un comunicat semnat se serviciul de presă al DNA.

Din rezoluția de începere a urmăririi penale a rezultat faptul că există date și indicii temeinice potrivit cărora în cursul anilor 2011 și 2012, învinuiții (aparent acționari majoritari sau acționari minoritari) au derulat acțiuni infracționale pentru influențarea deciziilor în cadrul procedurii insolvenței, în mod direct sau prin persoane fizice ori juridice interpuse, în scopul influențării deciziilor referitoare la SC „Realitatea Media” SA și preluării controlului asupra acestei.

Scopul urmărit de fiecare dintre învinuiții din cauză a fost asigurarea controlului asupra deciziilor luate în cursul procedurii insolvenței, astfel încât să înscrie o sumă cât mai mare în tabelul creanțelor care determina schimbarea componenței Comitetului Creditorilor al societății aflate în insolvență și a numărului de membri.

Astfel, din probele administrate în cauză a rezultat că demersurile infracționale au fost derulate pe două paliere:
Pe un palier, demersurile infracționale au fost derulate de un învinuit care, deși avea doar calitatea de persoană interpusă, s-a erijat în patron și a solicitat intrarea în insolvență. Apoi, folosindu-se de persoane juridice ori fizice interpuse, s-a erijat în creditor al SC „Realitatea Media” SA și, sub pretextul finanțării acesteia, prin mărirea succesivă a creanței (prin înscrieri de contracte de cesiune ori facturi fictive în contabilitate) a urmărit să se înscrie în tabelul definitiv al creanțelor cu 52% din totalul creanțelor și a urmărit înstrăinarea mărcilor Realitatea Media.
Potrivit probelor administrate, suma inițială de 5.000.000 euro folosită pentru creditarea SC „Realitatea Media” SA provenea din evaziune fiscală sau din contracte fictive de împrumut.
Pe un alt palier, demersurile infracționale au fost derulate și de alte persoane – acționari minoritari – care, în complicitate cu persoane fizice și persoane juridice, au falsificat, prin antedatare, contracte de cesiune, iar prin interpuși, au înregistrat modificări fictive ale structurii acționariatului pe care le-au depus la Oficiul Registrului Comerțului. Faptele au fost desfășurate în același scop al obținerii unor foloase bănești.

În cauză se efectuează cercetări penale și față de alte persoane, în legătură cu fapte similare, dar și cu alte fapte.

Învinuiților li s-au adus la cunoștință acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Anterior, DNA transmisese un comunicat cu date succinte:

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei efectuează cercetări într-o cauză penală complexă ce vizează săvârșirea mai multor infracţiuni printre care: trafic de influenţă, spălarea banilor proveniți din evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, bancrută frauduloasă, delapidare, în care sunt implicate peste 30 persoane fizice şi mai multe persoane juridice, anunţă un comunicat de presă al DNA.
Potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale, suma care face obiectul spălării de bani este de peste 1.000.000 euro.
În cursul dimineţii au fost efectuate percheziţii domiciliare în 35 de locaţii din municipiul Bucureşti.
În baza art. 183 alin. 2 din Codul de procedură penală, au fost emise mandate de aducere pentru 16 persoane fizice care urmează a fi audiate de procurori.