Stelian Iordache şi Monica Melencu, bunicul şi, respectiv, mama Luizei Melencu, una din fetele răpite de Gheorghe Dincă, au primit luni dimineaţa o veste năucitoare: cei doi au avut amplasată în casă tehnică de supraveghere audio-video, montată la cererea DIICOT, deşi aceştia reprezintă partea vătămată în „Dosarul Caracal”! Vă prezentăm adresa DIICOT care certifică această operaţiune absurdă:

Practic, din acest document aflăm că pe numele lui IORDACHE STELIAN, bunicul Luizei Melencu, a fost emis un Mandat de supraveghere tehnică, invocîndu-se art. 138, alin. 1, li. a, c, c şi e din Codul de procedură penală. Ce spune acest articol? Iată:

Aşadar, procurorii au dispus şi au realizat mai multe tipuri de supraveghere ale „Bunicului”: ascultarea telefoanelor, filmarea şi înregistrarea audio, fotografierea, dar şi urmărirea deplasărilor, precum şi controlul tranzacţiilor financiare! Practic, toate tipurile de supraveghere, în afara accesului la sistemele informatice.
În art. 138, la aliniatele următoare se detaliază aceste tipuri de supraveghere. Vi le prezentăm pe cele dispuse către „Bunicul”:
– „Prin interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare se înţelege interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicărilor efectuate prin telefon, sistem informatic ori prin orice alt mijloc de comunicare”.
– „Prin supraveghere video, audio sau prin fotografiere se înţelege fotografierea persoanelor, observarea sau înregistrarea conversaţiilor, mişcărilor ori a altor activităţi ale acestora.”
– „Prin localizare sau urmărire prin mijloace tehnice se înţelege folosirea unor dispozitive care determină locul unde se află persoana sau obiectul la care sunt ataşate.”
– „Prin obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane se înţelege operaţiunile prin care se asigură cunoaşterea conţinutului tranzacţiilor financiare şi al altor operaţiuni efectuate sau care urmează să fie efectuate prin intermediul unei instituţii de credit ori al altei entităţi financiare, precum şi obţinerea de la o instituţie de credit sau de la altă entitate financiară de înscrisuri ori informaţii aflate în posesia acesteia referitoare la tranzacţiile sau operaţiunile unei persoane.”
Se poate spune, deci, că, pentru procurorii DIICOT, „Bunicul” a fost SUSPECT în toată această perioadă de la dispariţia Luizei, adică din 14 aprilie 2019 şi a fost urmărit de anchetatori pas cu pas, astfel încît să afle cu cine se întîlneşte, cu cine vorbeşte, ce vorbesc în casă cei din familie!
Art. 139 din NCPP ne spune că acest Mandat de supraveghere tehnică se emite pentru cel mult 30 de zile de către judecătorul de drepturi şi libertăţi atunci când sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiţii, între care să existe „o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni”, dar nu oricare, ci vreuna care să vizeze „infracţiuni contra securităţii naţionale infracţiuni de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism” etc! În cererea procurorului către judecătorul de drepturi şi libertăţi, el trebuie să indice probele şi datele pe care-şi întemeiază suspiciunea, indicarea faptei şi încadrarea juridică. Durata totală a supravegherii nu poate depăşi 6 luni, iar pentru interceptările video, audio şi fotografie nu poate fi mai mare de 120 de zile.
Potrivit art. 145 din CPP, „După încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privinţa sa”. Din acel moment, cel supravegheat are la dispoziţie 20 de zile pentru a formula o cerere prin care să solicite procesele verbale întocmite pentru fiecare operaţiune de supraveghere şi chiar să asculte şi să vadă înregistrările!
Întrucît după încetarea supravegherii, procurorii sînt obligaţi să informeze persoana supravegheată în termen de 10 zile, se subînţlege că „Bunicul” a fost supravegheat pînă în data de 10 ianuarie, adică pînă la încheierea anchetei penale în „Cazul Caracal”!
De ce să fi cerut procurorii DIICOT ca „Bunicul” să fie supravegheat, din moment ce el, în Dosarul 2491/D/P/2019, este parte vătămată după dispariţia nepoatei sale, Luiza Melencu? Răspunsurile sînt unele care nasc serioase suspiciuni în ceea ce priveşte modul în care s-a făcut ancheta acestui caz.
Reamintim că, încă din momentul în care „Bunicul” a anunţat dispariţia nepoatei sale, procurorul Liviu Vasilescu de la DIICOT Craiova chiar l-a supus testului cu detectorul de minciuni pe „Bunicul”, spunîndu-i fiicei sale, Monica Melencu, mama Luizei, că este „suspect”!
Ştiind că, în toată perioada de cînd a explodat cazul dispariţiei Alexandrei Măceşanu, „Bunicul” şi Monica Melencu au fost prezenţi mereu în presă şi la televiziuni, primind acasă numeroşi ziarişti, este lesne de înţeles că toate aceste întîlniri şi convorbiri erau înregistrate de procurori! La fel şi discuţiile şi întîlnirile cu avocaţii familiei Melencu!
Este ciudată această supraveghere tehnică splicitată faţă de Stelian Iordache, mai ales dacă ne amintim cît de grijulii au fost procurorii cu familia lui Gheorghe Dincă, inclusiv cu el, care este trimis acum în judecată, acuzat de două crime.
În mod cert, situaţia creată de acest mandat de supraveghere tehnică va face obiectul unor anchete ulterioare pe care le vom urmări şi noi cu mare atenţie.
Ciordache a disparut din peisaj…