Între 9 şi 22 noiembrie, “One World Romania” aduce publicului român o colecţie de DVD-uri, cu cinci filme incitante. În ultima zi a festivalului, publicul este invitat la proiecţia peliculei “Într-o zi vom fi fericiţi”.
Un prim titlul este “Chirurgul englez” (“The English Surgeon”), în regia lui Geoffrey Smith, realizat în 2009. Într-un spital ucrainean plin de pacienţi disperaţi şi de aparatură învechită, „chirurgul englez” este o apariţie insolită în care mulţi îşi pun ultima speranţă. Henry Marsh, neurochirurg celebru în întreaga lume, dedică acestor nefericiţi câteva luni pe an, luptându-se cu boala, dar şi cu dilemele relaţiei doctor-pacient. Călătoriile lui Henry în Ucraina, la mama unei fete pe care încercase zadarnic să o salveze sau pentru a-l opera pe un tânăr numit Marian, punctează acest film distins cu mai multe premii, printre care şi “Emmy”, în 2010. Filmul are o coloană sonoră originală, compusă de Nick Cave şi Warren Ellis.
“Testimonial”, semnat de Răzvan Georgescu (2009), este o poveste dramatică. Fiind diagnosticat cu o tumoare pe creier, Răzvan Georgescu – regizorul filmului – decide să întreprindă o călătorie la graniţa dintre viaţă şi moarte, vizitând artişti bolnavi, în faza terminală. Oameni care continuă să lucreze la capodopera finală, în speranţa că aceasta le va supravieţui sau că îi va salva. Boala şi moartea pot fi un motor pentru creativitate? Un film pozitiv despre căutarea frumuseţii în apropierea sfârşitului şi despre calităţile vindecătoare ale artei.

După Revoluţie
Un film necesar şi actual, în care ne reflectăm ca într-o oglindă, este “După Revoluţie” (2011), al regizorului Laurenţiu Calciu. Pelicula documentează confuzia postrevoluţionară din primele 6 luni de după decembrie 1989. Laurenţiu Calciu a reluat la montaj – după aproape 20 de ani – materialul pe care îl filmase pe străzile Bucureştiului, într-o perioadă de proteste, de patimi politice şi de pregătiri grăbite în vederea primelor alegeri libere. Filmul se încheie cu scene dintr-o secţie de votare supra-aglomerată şi cu o conferinţă de presă a monitorilor internaţionali, care se declară şocaţi de numărul mare de nereguli întâlnite la alegerile din mai 1990.
“Tot ceea ce sclipeşte” (“All That Glitters”, 2011) este opera regizorului ceh Tomás Kudrna. La prima vedere, pare că timpul s-a oprit în satul Barskon din Kîrgîzstan. Nurbek, protagonistul acestui film, lucrează de 10 ani în mina locală de aur, exploatată de o corporaţie internaţională. În 1998, două tone de cianură de la această mină s-au scurs în râu, otrăvind sute de săteni. Mina de aur pare a fi parabola acestei combinaţii originale de capitalism şi democraţie, care s-a încetăţenit într-o ţară care, de altfel, arată ca un muzeu sovietic în aer liber.

Tot ceea ce sclipeşte
Mona Nicoară şi Miruna Coca-Cozma sunt realizatoarele filmului “Şcoala noastră” (2012), ai cărui protagonişti, Alin, Beni şi Dana, trei copii romi dintr-un orăşel maramureşean, sunt subiecţii unui experiment de desegregare şcolară. Pe înţelesul tuturor, această regulă impusă de Uniunea Europeană presupune că romii trebuie să înveţe în aceleaşi clase cu majoritarii. Pe durata a patru ani, „Şcoala noastră” urmăreşte îndeaproape, cu empatie şi luciditate, peripeţiile acestui proces care eşuează într-un mod neaşteptat şi revoltător. Filmul atinge teme ca prejudecăţile instituţionalizate, cercul vicios al sărăciei şi dificultăţile din învăţământ. O emoţionantă poveste dulce-amăruie despre tradiţie şi progres, cât şi o meditaţie despre ceea ce ar putea fi o şansă mai bună de viitor pentru noi toţi.
Festivalul “One World Romania” există din 2008 şi are loc în fiecare an la jumătatea lunii martie. Este singurul festival de film documentar din Bucureşti şi unicul dedicat drepturilor omului din România.