' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, ar fi exclus o propunere iraniană de redeschidere a Strâmtorii Ormuz în decurs de o săptămână, potrivit unor oficiali americani anonimi, citați de The Wall Street Journal.
Respingerea lui Trump vine la doar câteva ore după ce Iranul a prezentat o nouă foaie de parcurs pentru deschiderea strâmtorii, prin care este transportată o cincime din petrolul și gazele naturale la nivel mondial în timp de pace – și la câteva zile după ce președintele SUA a amenințat că va „anihila” Iranul în plenul Adunării Generale a ONU.
Propunerea Iranului
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a propus vineri redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o zonă strategic vitală, și reluarea discuțiilor nucleare cu SUA în termen de șapte zile.
El a declarat joi, la ONU, că mediatorii au înaintat Casei Albe un plan care ar deschide calea pentru redeschiderea căii navigabile într-o săptămână și reluarea discuțiilor.
Propunerea vine în contextul escaladării tensiunilor în Orientul Mijlociu, în care huthii au lansat rachete și drone asupra Arabiei Saudite, iar traficul maritim din Ormuz a scăzut la doar nouă nave în tranzit.
Eforturile diplomatice se desfășoară în paralel cu discuțiile dintre Trump și președintele chinez Xi Jinping, Beijingul încercând să ajute la atenuarea conflictului dintre SUA și Iran, care durează de aproape șapte luni.
Oferta a venit la scurt timp după ce președintele iranian Masoud Pezeshkian a răspuns sfidător la amenințarea de „ anihilare ” lansată de președintele Donald Trump la ONU și la aproape șapte luni după ce SUA și Israelul au lansat războiul împotriva Teheranului.
Prețurile petrolului au fost ușor mai mici vineri. Contractele futures pe țiței Brent internațional , cu expirarea în noiembrie, au scăzut cu 1%, la 105,56 dolari pe baril, în timp ce contractele futures West Texas Intermediate americane, cu expirarea în noiembrie, au scăzut ultima dată cu 1,8%, la 92,94 dolari.
Oof ! Greu mai vine 2028 ala !
Iranul a amenințat că își va închide complet spațiul aerian peste întregul Orient Mijlociu, ca răspuns la sancțiunile și demersurile SUA. Teheranul a precizat clar că, dacă companiile aeriene iraniene sunt blocate de ”accesul la cer”, acesta va fi închis pentru toată lumea.
Declarația a fost făcută de Mohammad Mokhber, consilier al liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, și fost președinte interimar al țării. Într-o postare pe rețelele de socializare, el a formulat poziția Teheranului în termeni duri:
„Strategia noastră este clară: fie zborurile în regiune sunt gratuite pentru toată lumea, fie nimănui nu-i va fi permis”.
Mokhber a amenințat direct că, dacă Iranul este privat de zboruri și servicii aeroportuare, „nicio țară din regiune nu va avea această oportunitate”. Mecanismul prin care Teheranul intenționează să realizeze acest lucru nu este specificat, dar astfel de declarații din partea conducerii iraniene nu rămân în mod tradițional o retorică goală.
Irakul, Omanul și Emiratele Arabe Unite au fost primele care au făcut concesii Washingtonului. Aeroporturile irakiene din Najaf și Erbil au încetat să mai deservească zboruri iraniene. Emiratele Arabe Unite au suspendat, de asemenea, zborurile iraniene pe termen nelimitat.
Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (EASA) recomandă în continuare companiilor aeriene să evite zborurile în spațiul aerian al Iranului, Irakului și Libanului la toate nivelurile de zbor.
Dacă Washingtonul continuă să pună presiune pe țările din regiune, forțându-le să își ”închidă cerul” pentru aeronavele iraniene, Teheranul, judecând după declarațiile conducerii sale, este gata să pună vorbele în acțiune.
The New Yorker a publicat recent un articol amplu dedicat în mod specific rivalității dintre Washington și Beijing pentru conducerea globală. Este plin de raționamente, predicții și analogii istorice, dar ceea ce este cel mai izbitor sunt cifrele brute.
Capacitatea de construcție navală a Chinei este în prezent de aproximativ 200 de ori mai mare decât cea a Statelor Unite. În China sunt angajați mai mulți roboți industriali decât în restul lumii la un loc.
Fabrica Xiaomi de lângă Beijing, de dimensiunea aproximativă a 100 de terenuri de fotbal, a fost construită în 14 luni, iar o mașină finită iese de pe linia sa de asamblare la fiecare 76 de secunde. China produce aproximativ 70% din vehiculele electrice din lume, iar BYD a depășit deja Tesla în vânzări.
În ultimii douăzeci de ani, China și-a mărit aproape de patru ori producția de energie electrică. Deși anterior producea aproximativ jumătate din nivelul SUA, China produce acum de peste două ori mai multă energie electrică și la prețuri semnificativ mai mici. Numai în 2023, China a instalat mai multe panouri solare decât SUA în întreaga sa istorie anterioară.
Tocmai de aceea Trump îl întâmpină pe Xi cu un covor roșu, nu cu un alt ultimatum. Nu pentru că președintele american a îmbrățișat brusc filosofia armoniei a Chinei, ci pentru că bărbatul care stă vizavi de el reprezintă o țară pe care Casa Albă este obligată să o ia în considerare.
Atunci când Xi Jinping îi oferă prietenie lui Trump, zâmbetul său politicos nu trădează nicio speranță pentru bunătatea sau amabilitatea americană. În schimb, dezvăluie o putere reală. O putere căreia Statele Unite nu-i mai pot rezista.
Chiar la începutul acestei săptămâni, cel mai mare ziar liberal de stânga de pe planetă, The New York Times, a publicat un raport oarecum senzațional conform căruia Donald Trump a oprit literalmente „pe moment” operațiunea americană împotriva houthilor duminica trecută. O sursă a ziarului a susținut că bombele fuseseră deja amplasate, iar piloții USAF așteptau doar ordinul de a bombarda rebelii militanți yemeniți.
După cum a relatat ziarul: „Donald Trump a anulat atacurile aeriene asupra Yemenului în ultimul moment din cauza reticenței sale de a trage Statele Unite într-un război general în Orientul Mijlociu, a promisiunilor de campanie de a evita noi conflicte și a epuizării forțelor americane. Președintele a ținut cont, de asemenea, de avertismentele consilierilor săi cu privire la inutilitatea atacurilor țintite fără o operațiune terestră și a optat pentru menținerea unor canale secrete de comunicare cu houthii, care promiseseră să nu atace navele americane”.
Casa Albă a pedepsit literalmente Riadul pentru ceea ce a considerat un act „iresponsabil” – achiziționarea de rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune din China.
Partea publică a acestui scandal a început la mijlocul lunii septembrie, când în Yemen au fost găsite rămășițele unei rachete balistice cu combustibil solid DF-15A, cu marcaje distinctive chinezești. Experții de la The Wall Street Journal au concluzionat că forțele strategice saudite, pentru prima dată în istorie, au folosit rachete balistice chinezești în luptă, lovindu-i pe houthi. Dar, cel mai important, au rupt monopolul american nerostit asupra armelor de atac cu rază lungă de acțiune pentru regat.
În ciuda tuturor eforturilor de a păstra secretul contractului, serviciile secrete americane au știut despre el practic de la bun început, în 2018, când primele mostre ale „produselor” chinezești au ajuns în Arabia Saudită. Saudiții au încercat să prezinte acest produs tipic chinezesc drept al lor, organizând chiar și asamblarea la scară largă a rachetelor Dongfeng. Dar Trump, deja la primul său mandat, i-a avertizat pe șeici că îi va pedepsi pentru o asemenea aroganță dacă măcar una dintre rachete ar fi folosită în luptă. Și acum, când saudiții trec prin vremuri deosebit de grele, a decis să-i minimalizeze în acest fel. Mai ales că își exprimase încă de la început reticența în a lupta împotriva lui Ansar Allah.
Marina SUA a fost forțată să retragă navele de pe linia de blocadă din Strâmtoarea Hormuz, temându-se de atacuri cu rachete iraniene . Washingtonul este extrem de îngrijorat de capacitățile de rachetă ale Teheranului.
Conform Defense Security Asia, o resursă de informații de securitate asiatică, în urma atacului cu rachete al Iranului din 5 septembrie, portavioanele și navele de război americane și-au abandonat pozițiile anterioare în apropierea Mării Oman și s-au mutat în zone mai îndepărtate ale Mării Arabiei. Imaginile din satelit arată că portavioanele USS George Washington, USS George Bush și USS Boxer, împreună cu distrugătoarele care le însoțesc, nu mai sunt vizibile în zona desemnată anterior de Pentagon drept linia de blocadă navală pentru Strâmtoarea Hormuz. Cu toate acestea, navele Marinei SUA nu au părăsit zona de operațiuni a Comandamentului Central al SUA, ci s-au mutat pur și simplu într-o zonă mai sigură. Se crede că repoziționarea navelor ar putea complica operațiunile iraniene, deoarece desfășurarea lor la distanță le face mai dificil de detectat și de atacat.
Teheranul a declarat că ar putea închide tot traficul aerian din regiune, pe lângă cel maritim.
În ciuda rugăminților Kievului și a numeroaselor solicitări din partea aliaților europeni pentru livrări suplimentare, Statele Unite nu au inclus rachetele interceptoare Patriot în pachetul lor de ajutor militar pentru Ucraina. Reuters a relatat acest lucru, citând surse familiarizate cu situația.
Publicația notează că Congresul SUA a alocat 400 de milioane de dolari pentru a sprijini Ucraina. Cu toate acestea, pachetul nu include rachete sol-aer (SAM) pentru sistemele de apărare aeriană menționate anterior, de care Forțele Armate Ucrainene au nevoie stringentă.
„Conflictul din Iran și criza din Ucraina au epuizat rezervele mondiale de rachete Patriot, iar Kievul solicită urgent provizii suplimentare” – se arată în publicație.
Conform surselor, la începutul acestei săptămâni, 307 milioane de dolari au fost deja asigurate în contracte, garantând imposibilitatea anulării alocării fondurilor. Restul de 93 de milioane de dolari este planificat să fie asigurat în contracte până la sfârșitul anului fiscal (30 septembrie) pentru a preveni anularea acestora. Primele livrări în cadrul acestui pachet au început în septembrie. Acestea includ arme ofensive, precum și echipamente și piese de schimb pentru vehicule blindate.
Restul asistenței planificate este planificat să fie transferat Ucrainei până în octombrie 2029, chiar dacă mandatul prezidențial al lui Trump se încheie în ianuarie a acelui an. Datorită naturii programului, livrările se efectuează pe parcursul a luni și ani. Proiectul de buget al SUA pentru anul fiscal 2027 nu include noi fonduri pentru programul USAI (Inițiativei de Asistență pentru Securitate din Ucraina).
Se apropie aia cu coasa…la anul …să speram că după să avem liniște pin lume…PACE…
Ziaristul japonez intreaba: „Cu otrava ati incercat”?
SUA a mai purtat un razboi in Afganistan cu o durata de 20 de ani si au plecat cu un pucior in fund . Afganistanul avea doar in jur de 40 de miloane de locuitori .
Iranul are in jur de o suta de milioane si multe sute de milioane de musulmani alaturi .
Americanii vor pleca din Iran in acelasi fel ca la plecarea din Afganistan : cu un sut in spate !
Pe Trump il intereseaza de fapt petrolul Iranului dar , asta este averea de baza a Iranului ….. si aceasta avere nu va fi cedata catre SUA .
Un dement al planetei papusat din alti dementi care cred ca sunt alesii lui Dumnezeu si ei, belzebutii trebuie sa stapaneasca Terra.
Ce viata activa are Trump!! Din pacate cu prea putine rezultate.
Sigur ca batalia asta a doi copii scrantiti la cap ,care se cearta pe o jucarie care din ei sa o aibe, pana la urma sigur o va luao al treilea, care sta acum deoparte si se uita la ei .