Dosarul protestelor din România

Când au început

• Protestele au debutat pe 18 ianuarie, în ziua în care au fost făcute publice proiectele ordonanțelor de grațiere și de modificare a Codurilor penale.
• În prima zi au manifestat 4.000 de mii de oameni în București și 5.000 în toată țara.
• La sfârșitul acelei săptămâni, în data de 22 ianuarie, 20.000 de protestatari au fost înregistrați la București.

Momente culminante

• Manifestațiile au atins apogeul pe data de 5 februarie, când 500.000 de oameni au demonstrat în toată România, chiar dacă Guvernul anunțase retragerea OUG 13 chiar în aceeași zi. Tot atunci protestatarii din Piața Victoriei și-au folosit telefoanele mobile pentru „protestul luminilor“.
• La 12 februarie, în cea de-a 13 zi consecutivă de manifestații, participanții au format un tricolor uriaș în Piața Victoriei. 40.000 de protestatari au fost atunci în stradă.
• Pe 26 februarie, 4.000 de protestatari au alcătuit steagul UE în cea de-a 27-a zi de manifestații.

Populaţia, scoasă în stradă de ordonanţa pentru graţiere. Foto Timi Slicaru

Ce sloganuri s-au folosit:

• Ieșiți din casă, dacă vă pasă!
• Nu ne mai sfidați!
• Dragnea, mincinos sadea, / România nu este dictatura ta!
• Sunt bine, mami, nu-i lăsa să fure țara!
• Jos labele de pe justiție!
• Anchetați și dezinfectați!
• Zi de zi, aici vom fi!
• Jos guviermii!
• Vrem sistem de sănătate, nu iertare de păcate!
• Acasă-i cald și bine, dar eu strig și pentru tine!
• PSD, ciuma roșie!
• DNA să vină să vă ia!

Lideri

• Manifestațiile nu au avut un lider asumat și nici nu au generat unul.
• Faptul că în Piață nu au existat lideri care să negocieze cu autoritățile nu înseamnă că manifestațiile nu au avut unul. Liderul simbolic al acestor manifestații de protest a fost Klaus Iohannis, președintele României.
• Prin acțiunile și afirmațiile sale, el a construit legitimitatea celor care au ieșit în stradă în aceste două luni.

CCR, arbitru și țintă

• Pe 27 ianuarie, Guvernul a emis Ordonanța 13 privind grațierea și modificarea Codurilor penale.
• Pe 5 februarie. Guvernul a emis Ordonanța 14 care abrogă Ordonanța 13.
• Pe 9 februarie, ministrul Justiției Florin Iordache a fost demis de premier.
• Pe 8 februarie, CCR a respins sesizarea depusă de președintele Klaus Iohannis – nu există un conflict juridic de natură constituţională între puterea judecătorească şi cea executivă şi nici între Parlament şi Guvern.
• Pe 9 februarie, magistrații CCR au respins sesizarea Avocatului Poporului, pe motiv că a rămas fără obiect, Ordonanța 13 fiind abrogată.
• Pe 27 februarie, CCR a admis sesizarea lui Călin Popescu Tăriceanu și a decis că există un conflict juridic între DNA și Guvern. După ce Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict instituțional între DNA și Guvern în urma anchetării modului în care a fost promovată OUG 13, manifestațiile s-au îndreptat împotriva CCR.
• Protestatarii acuzau CCR sau doar pe unii membri ai Curții că ar fi lipsiți de independență politică. „Reacționăm la noile semnale de limitare și subordonare a unor instituții. Politizarea și numirea în funcție după criterii și interese politice este primul motiv care ne-a scos în stradă.“
• Ce urmăreau manifestanții : depolitizarea CCR și susținerea pentru DNA.
• Analiștii politici au considerat că marșul nu are justificare și că în loc să susțină statul de drept, chiar îl șubrezesc.

Iohannis s-a transformat din mediator în protestatar. Foto Lucian Alecu

Cine le-a promovat?

Pagina de Facebook „Corupția ucide“, înființată de Florin Bădiță. Acesta a mai organizat și alte evenimente cu caracter social-politic:

• „Victor Ciorbea, ești concediat!“ (2017)
• Protestele de după Colectiv (2015), soldate cu demiterea lui Victor Ponta
• Flashmob împotriva despăduririlor abuzive (2015), precum și
• Ziua fără pantaloni la metrou (2015)

Declarațiile palatelor

Iohannis: „Am venit aici, în Piața Universității, ca și miile de români, ca să-mi arăt indignarea. O gașcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislația din România, vrea să slăbească statul de drept, or, așa ceva nu se poate admite. Este inadmisibil să se schimbe legislația și zeci și sute de politicieni certați cu legea să-i găsească cu dosarele curate și să continue fărădelegile. Românii pe bună dreptate sunt indignați. Sunt foarte impresionat de amploarea acestor manifestări și de faptul că românii au înțeles foarte bine despre ce e vorba cu aceste ordonanțe de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală și au arătat românii foarte clar ce vor: un stat de drept“.

Grindeanu: „Vreau să privesc partea pozitivă a ceea ce s-a întâmplat. Civismul societății noastre a reacționat la această temă. Ca politician, când iei o decizie care generează o reacție de protest – chiar dacă a fost o decizie corectă când a fost luată –, e clar că trebuie să faci un pas înapoi, dacă ești un politician responsabil și vrei să faci lucrurile așa cum trebuie. Când vine vorba de încredere, românii au decis la urnele de vot“.

Pozițiile ambasadelor

Ambasadele Belgiei, Canadei, Franței, Germaniei, Olandei și Statelor Unite au reacționat public în contextul protestelor masive ca urmare a ordonanței de urgență privind modificarea Codurilor penale. Mai mult, reprezentantul SUA la București a avut o serie de întâlniri cu premierul Sorin Grindeanu și cu liderul PSD, Liviu Dragnea.

„Contrară opiniei unanime exprimate de întreaga comunitate judiciară şi responsabilă de menţinerea statului de drept, de actori credibili ai societăţii civile, şi în pofida îngrijorărilor afirmate de cetăţenii români în cursul ultimelor două săptămâni, această acţiune nu poate decât să afecteze poziţia României în comunitatea internaţională şi riscă să pună în pericol parteneriatele bazate pe valorile comune ce decurg din principiile directoare ale UE şi NATO“, declară semnatarii scrisorii.

Ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, a declarat într-un interviu că „nu considerăm oportună nicio măsură care slăbește statul de drept al României“ și că „orice propunere legislativă care contravine consolidării statului de drept îi afectează pe toți românii, indiferent de preferințele lor politice.“

Poziția partidelor

Călin Popescu Tăriceanu, ALDE: „Se pare că discuția pe care am avut-o cu președintele, imediat după alegeri, nu era un simplu bluf. Se pare că are un plan care să ducă la schimbarea Guvernului și la instalarea guvernului lui. Și acest lucru e foarte grav, pentru că președintele trebuie să respecte ordinea constituțională, trebuie să respecte rezultatul alegerilor, chit că îi convin sau nu îi convin.“

Nicușor Dan, USR: „A doua zi după ce a fost abrogată printr-o nouă ordonanță, ordonanța 13 va fi transformată de către ministrul Justiției în proiect de lege. O dovadă că PSD nu renunță la amnistie și grațiere, că a făcut doar un pas înapoi. Florin Iordache și Sorin Grindeanu trebuie să plece, în ce ordine vor ei.“

Liviu Dragnea, PSD: „Creşte nervozitatea în rândul membrilor şi simpatizanţilor PSD, pentru că, în opinia lor, după ce a fost abrogată ordonanţa, asistăm la un protest politic împotriva unui guvern legitim. În continuare fac apel la calm. Vreau să facem tot ce e posibil să nu se escaladeze acest conflict în stradă. Atât timp cât această stare conflictuală continuă, nimeni nu are de câştigat, toată lumea are de pierdut.“
Raluca Turcan, PNL: „Tot ce a făcut Guvernul a semănat a lovitură la adresa echilibrului puterilor statului. Nu a avut nicio conexiune cu realitatea, cu oamenii. Demisia domnului Iordache nu cred că va răspunde așteptărilor celor care protestează.“

MCV și Departamentul de Stat SUA

• În privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, documentul prezentat de Comisia Europeană notează că DNA şi Înalta Curte au înregistrat „un bilanţ impresionant“ în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt.
• Rapoartele MCV începând cu 2014 „au putut evidenția o tendință și un bilanț pozitive care indică progrese importante și un caracter ireversibil tot mai pronunțat al reformelor puse în aplicare în cadrul MCV”.
• Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al Statelor Unite a declarat că „SUA sunt profund îngrijorate de măsurile recente ale Guvernului României, ce subminează statul de drept și slăbesc responsabilitatea pentru fapte penale de natură financiară sau de corupție“.

Învinși și învingători

Cel mai mare pierzător în urma celor două luni de demonstranții a fost România, care e mult mai dezbinată. Politic, principalii pierzători sunt cei de la PSD, care au scăzut în sondaje.

Florin Iordache, fostul ministru al Justiției, a suferit direct, fiind demis din funcție. Pierderi de imagine au mai avut și Liviu Dragnea, Gabriela Firea, dar și alți lideri ai partidului.

Conflictul deschis i-a adus pierderi de imagine și președintelui Iohannis. De pe urma mișcărilor de stradă a câștigat Justiția, prin DNA și Parchete.

Autorizații și violențe

• Protestele nu au fost autorizate conform legii. Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat: „Mitingul este neautorizat, la fel ca toate manifestațiile din ultima perioadă. Aceste manifestații ilegale au fost validate de la cel mai înalt nivel al țării. Se intervine în continuare. E stare de alertă în oraș. Sunt preocupată. Sunt în alertă. De regulă, primesc informații clasificate pe acest subiect. Acum nu am primit. Voi primi în zilele următoare“.
• Lipsa autorizării a adus o serie de dosare penale deschise în urma unor sesizări, fie anonime, fie depuse de diferite organizații.
• Alte 5 dosare au fost întocmite pentru că s-au folosit drone care nu erau înregistrate. Acestea au fost ridicate de Poliție, în vederea expertizării de către Autoritatea Aeronautică, iar ancheta este condusă de Parchetul Curții de Apel.
• Zece persoane au fost arestate în urma evenimentelor din noaptea de 1 spre 2 februarie, când membri care ar face parte din galeriile unor echipe de fotbal s-au luat la harță cu jandarmii. Unii dintre ei au aruncat cu bolovani, bucăți de gheață sau tomberoane spre forțele de ordine care asigurau perimetrul de protecție în jurul clădirii Guvernului. Alții au incendiat un chioșc publicitar. Un jandarm a fost grav rănit în urma evenimentelor.
• A doua zi după ce ultrașii s-au încăierat cu jandarmii, SRI a transmis un comunicat prin care se arăta că „SRI a acționat potrivit competențelor legale, datele și informațiile obținute exclusiv cu privire la prezența unor membri ai galeriilor cluburilor sportive la acțiunile publice de protest din centrul Capitalei fiind transmise operativ instituțiilor legal abilitate (IGP, Jandarmeria Română, SPP). SRI nu a avut surprize operaționale. SRI nu are competențe în ceea ce privește manifestările grupărilor ultras, însă, dacă se obțin date de interes pentru instituțiile cu atribuții pe ordine publică, acestea sunt furnizate cu celeritate“.

Cele două tabere

Pro:

• Șase organizații neguvernamentale – Expert Forum, Institutul pentru Politici Publice, Funky Citizens, Centrul Român de Politici Europene, Freedom aHouse România și Grupul pentru Dialog Social – au transmis un comunicat, prin care au susținut că acordarea unei grațieri colective prin ordonanță de urgență reprezintă „o acțiune fără precedent în istoria postdecembristă a României“.
• Manifestațiile au fost susținute de PNL și USR atât prin declarații politice, cât și prin participarea membrilor acestora la unele mitinguri.
• Realitatea TV, Rareș Bogdan, Moise Guran și Digi 24, HotNews.ro şi Dan Tapalagă și Ziare.com au fost doar câțiva dintre susținătorii protestatarilor.
• DIICOT a criticat proiectele de ordonanță de urgență arătând că „pot reprezenta o condiție favorizantă a fenomenului infracțional“.
• Forumul Judecătorilor din România a solicitat retragerea OUG 13.
• Asociația Magistraților din România a criticat graba Ministerului Justiției și a acuzat ignorarea principiului transparenței.
• CSM a dat aviz negativ pentru cele două proiecte de ordonanță care vizau grațierea și modificarea Codului penal.
• Procurorul-șef al DNA, Codruța Kovesi, a declarat că proiectul ar produce o dezincriminare parțială, mascată, a abuzului în serviciu.
• „Vorbim despre un asalt asupra sistemului de justiție, care vizează decredibilizarea, hărțuirea sistemului de justiție în general“, a declarat Kovesi.
• Procurorul general, Augustin Lazăr, a calificat proiectele de ordonanță ca fiind „penibile“. „Ca membru al Consiliului Suprem al Magistraturii, vă pot spune că ordonanța de urgenţă este o ofensă adusă autorității judecătorești, fiind discreționară, vădit neconstituțională“, a precizat Augustin Lazăr.

Contra:

• De partea cealaltă a baricadei s-au aflat România TV și Antena 3.
• Coaliția de guvernare PSD și ALDE și liderii celor două Camere ale Parlamentului au fost împotriva manifestațiilor.

Concluzii: Ajunşi în acest punct, vă rugăm să vă formulaţi singuri concluziile.

Ionela Ştefan, Eduard Pascu, Mihai Boeru

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.