Dosarul Voicu se judecă în continuare

Procesul în care senatorul Cătălin Voicu, oamenii de afaceri Marius Locic şi Costel Căşuneanu şi fostul judecător Florin Costiniu sunt judecaţi pentru fapte de corupţie se va judeca în continuare, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ieri excepţia de neconstituţionalitate ridicată în caz a fost respinsă. Decizia de respingere a fost deja atacată cu recurs, care se va judeca cel mai probabil săptămâna viitoare la completul de nouă judecători al instanţei supreme.

Avocatul omului de afaceri Costel Căşuneanu, Gheorghiţă Mateuţ, a susţinut ieri că prevederea din legea care reglementează judecarea faptelor de corupţie, ce impune instituirea de complete specializate pentru anumite persoane, este neconstituţională pentru că încalcă principiul egalităţii în faţa legii, ca atare, dosarul trebuie suspendat şi trimis la Curtea Constituţională. Completul de trei judecători de la Înalta Curte a respins excepţia, dar avocatul Gheorghiţă Mateuţ a declarat recurs împotriva acestei decizii, recurs ce va fi judecat de completul de nouă judecători.

CEDO a creat precedentul pentru admiterea excepţiei

Apărătorul lui Căşuneanu susţine că există mai multe decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului împotriva altor state, prin care instanţele interioare din acele ţări au fost condamnate tocmai pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil, prin instituirea de complete speciale.

Articolul a cărui neconstituţionalitate a fost invocată prevede că „infracţiunile de corupţie şi cele asimilate acestora pot fi judecate de complete specializate”. În sala de judecată, Mateuţ a precizat că, deşi legile de organizare din domeniul justiţiei folosesc termenii de „special”, „specializat”, aceştia nu sunt explicaţi concret şi nici nu au prevăzute proceduri speciale după care să acţioneze. Ca atare, completele denumite astfel şi constituite în baza acestei prevederi legale pot fi uşor asimilate cu denumirea din Constituţie, anume „extraordinare”. Numai că, potrivit Legii fundamentale, „instanţele extraordinare” sunt interzise, crearea lor fiind împotriva Constituţiei. De altfel, Consiliul Superior al Magistraturii a decis, în urmă cu scurt timp, la cererea senatorului PDL Iulian Urban, că înfiinţarea de instanţe extraordinare care să judece faptele de corupţie este interzisă de Constituţie şi este, de asemenea, inoportună.

Dacă judecătorii vor decide, în completul de nouă, să admită recursul împotriva deciziei de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, efectul va fi suspendarea judecării cauzei şi trimiterea acesteia la Curtea Constituţională, ce va decide în final constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea prevederii. În ipoteza în care Curtea Constituţională va declara neconstituţională prevederea invocată de Mateuţ, odată cu publicarea acestei decizii în Monitorul Oficial, toate dosarele de corupţie în curs de judecare la complete speciale vor avea de suferit.