Dracula Land, istoria unui proiect de groază

Tradiția spune că, pe timpul lui Vlad Țepeș, nimeni nu îndrăznea să fure nici măcar un capăt de ață. Din păcate, acele vremuri glorioase, în care cinstea era așezată pe loc de onoare, au trecut de mult. Iar azi, nevolnicii urmași ai măritului voievod au ajuns să fure, invocând chiar numele lui.

Anul 2001: scăpat cu bine de amenințarea fatidicului an 2000, Guvernul României s-a apucat să facă ceea ce știe el cel mai bine: a pus la cale o „țeapă” prin care să golescă, încă o dată, buzunarele naivilor. Dar, după cum se știe, pentru o maximă eficiență, orice ,,țeapă“ trebuie ,,ambalată“ spectaculos, în așa fel încât să-i convingă pe fraieri să bage cât mai adânc mâna în buzunare. Exact așa s-au petrecut lucrurile: în primăvara acelui an, Guvernul Adrian Năstase a demarat proiectul ,,Dracula Park“, un complex de agrement insiprat, oarecum, după modelul Disneyland. Dar ideea acestei năstruşnicii i-a aparținut lui Dan Matei Agathon, pe atunci, ministru al Turismului. Ulterior, Agathon și-a prezentat ideea, bine și frumos ambalată, pe la târgurile de turism. Aventură externă pe care, la un moment dat, și-a prezentat-o plin de entuziasm, în fața presei: ,,A fost prima dată când România a fost în prime-time pe marile posturi de televiziune din lume, nu cu SIDA, cu orfelinate, cu ștergătorii de parbrize, cu prostituție. (…) Proiectul a fost prezentat cu mare fast la marile târguri internaționale de turism de la Berlin și Viena. Am luat un coșciug de la un teatru din Berlin care scârțâia foarte frumos! Sigur că era șocant! Au trecut pe lângă standul nostru, au văzut un sicriu! Au! Ce-o fi cu ăsta? La un moment dat, s-a deschis sicriul și a apărut Dracula!“. Ei bine, cu acea ocazie, Dracula a fost readus la viață de către actorul Petre Moraru. Probabil că, pentru artist, acela n-o fi fost chiar ,,rolul vieții“, dar nu contează, ministrului Agathon i-a plăcut. ,,Ieșea ăla și se ducea și le mușca pe nemțoaice de gât!“. Cu toate că în străinătate fusese foarte bine primit, aici, acasă, proiectul ,,Dracula Parc“ a fost criticat de toată lumea, de la preoții care vedeau în el o manifestare satanistă, până la câțiva academicieni care-l considerau o blasfemie adresată istoriei naționale. Pus în fața acelor critici, ministrul Agathon a ținut-o pe a lui, una și bună: „Noi prețuim foarte mult istoria noastră. În schimb, lăsăm să ne scape o industrie cum este industria Dracula și să aducă un profit de 3 miliarde de dolari în lume“. Trei miliarde? Mda…vrabia mălai visează!

Sighișoara,acasă la Drăculea-Vodă

În ciuda criticilor venite de peste tot, Guvernul Năstase a hotărât să construiască parcul de distracții la Sighișoara, cetatea în care s-a născut Vlad Țepeș, în anul 1431. Radu Moldovan, primarul de-atunci al Sighișoarei, și-a manifestat și el entuziasmul (deloc dezinteresat) față de Dracula: „Prin acest proiect, puteam continua tradiția în Sighişoara, istoria și, sigur că da, locurile de muncă care ne interesează foarte tare“. În acea variantă, Dracula Park ar fi urmat să fie amplasat pe platoul Breite, la circa doi kilometri distanță de centrul vechi al Sighișoarei. Acest Platou Breite este o poiană de mari dimensiuni, presărată cu stejari multi-seculari și înconjurată, la rândul ei, de o pădure mai mare din mesteacăn și fag. Construcțiile aferente ar fi acoperit o suprafață de 50 de hectare, la care se adăugau alte zece, de amenajări ambientale. Concret, proiectul prevedea construcția unui castel, numit, bineînțeles, ,,Castelul Contelui Dracula“, care ar fi fost o clădire în stil medieval, cu turnuri și donjoane, săli înalte și subsoluri întortocheate, cu tot soiul de uși secrete și scări majestuoase. În plus, acolo ar mai fi urmat să se înființeze ,,Institutul Internațional de Vampirologie Dracula“, institut ce ar fi fost adăpostit, și el, într-o clădire de stil renascentist, ceva asemănător unei universități medievale, cu săli de conferințe, bibliotecă, laboratoare de cercetare, chiar și un ,,Club“ al vampirilor, toate unite între ele prin catacombe și hrube subterane. Pe lângă aceste ciudățenii, acolo s-ar mai fi construit un hotel ,,Dracula“, un restaurant cu același nume, o serie de cabane, vile, baruri și magazine de suveniruri cu specific ,,vampiresc“. La acea vreme, s-a estimat că viitorul parc de distracții ,,Dracula Land“ ar fi necesitat investiții de circa 40 milioane de euro. O sumă imensă ce ar fi inclus și lucrările de reabilitare a cetății Sighișoara. Iar construcția propriu-zisă a complexului ar fi costat circa 20 milioane de euro, la care s-ar fi adăugat investițiile conexe: structuri de primire, restaurante, infrastructură și alte instalații. Tot atunci, ministrul Agathon s-a lăudat că odată dat în funcțiune la întreaga lui capacitate, parcul va atrage, anual, circa un milion de turiști, dintre care jumătate străini. În această fază, proiectul a reușit să convingă aproximativ 14.000 de acționari care au subscris circa 107 miliarde lei vechi. La aceștia, s-au adăugat și cei 100 de milioane de lei vechi subscriși de Adrian Năstase și alți 50 de milioane lei vechi depuși de Cosmin Gușă. Cu toate acestea, cei mai mari acționari au fost companiile Brau Union și Coca-Cola, cu investiții de câte 15 miliarde de lei vechi fiecare. Ulterior, Consiliul de Administrație al societății a decis să-și completeze portofoliul cu activități de cumpărare și vânzare de bunuri imobiliare proprii sau închiriate. Tot ulterior, s-a aflat că administratorii societății au mai făcut și alte investiții. Dracula Park SRL a oferit 350.000 de lei, așadar circa 110.000 euro, pentru cumpărarea unui teren în Brașov, în zona localității Fundata, unde ar fi urmat să se construiască o pensiune agroturistică. Mai târziu, reprezentanții acționarilor au mai decis ca societatea să cumpere terenuri și în București sau în zona de nord a Capitalei. Totodată, au mărit plafonul investițiilor pe Bursa de la 1,5, la 2,5 milioane lei (circa 750.000 euro). Directorul Dracula Park declara că societatea face două tipuri de plasamente: acțiuni lichide, SIF și bănci, precum și acțiuni la Transelectrica. Ulterior, din cauza opoziției la ideea de a amplasa Dracula Park în zona Sighișoarei, cabinetul Adrian Năstase a decis relocarea parcului la Snagov, pe un teren aflat în proprietatea privată a statului și în administrarea RA-APPS. Însă, aici era deja vorba despre altceva: investitorii doreau să construiască acolo un parc de distracții care să aibă, printre altele, un teren de golf, hipodrom, parc acvatic, circuite auto precum și o pistă de carting. Prin anul 2006, Guvernul României a anulat titlul de parc industrial care, între timp îi fusese acordat proiectului. Motivul invocat pentru această decizie a fost că respectiva asociere nu se afla în interesul statului, care a participat cu 460 hectare teren, în valoare de peste 400 milioane euro, în timp ce societatea Dracula Park nu a avut niciun aport material. In plus, afirma Guvernul, s-a constatat ca titlul de parc industrial a fost acordat ilegal, deoarece terenul nu avea utilitățile și infrastructura necesare dezvoltării.

Hop și Berceanu!

În situația în care acest proiect începuse deja să să fie criticat și atacat din toate direcțiile, iar, de la un moment dat încolo, mulți dintre susținătorii proiectului intraseră deja în atenția DNA, ,,Dracula“ a primit o mână de ajutor de acolo de unde nu se aștepta nimeni: de la Radu Berceanu, pe atunci ministru al Transporturilor. Acesta a susținut că brandul Dracula este cunoscut în străinătate, iar un parc de distracții cu acest nume este un produs cerut. Mai mult decât atât, ministrul PD al Transporturilor a declarat că proiectul ar putea fi reluat, fiind analizat în continuare, deși nu este o prioritate maximă: ,,Ideea Dracula Park este în sine interesantă, dar, la momentul respectiv, aplicarea ei a fost viciată de amestecul mai multor grupuri de interese, care au compromis proiectul“. Aceste precizări au venit la doar câteva zile după ce Guvernul anulase construirea parcului la Snagov. În urma susținerii surprinzătoare, Sorin Marica, directorul societății Dracula Park și membru în Consiliul de Administrație al companiei, a afirmat public: ,,Declarația ministrului Berceanu ne-a încurajat într-o oarecare măsură. (…) Acesta este cel mai cunoscut brand românesc și e păcat că nu-l putem folosi nici pe plan intern, nici extern. Alții scot bani frumosi din asta“. Marica a mai afirmat că mediatizarea agresivă și politizarea proiectului au fost principalele cauze ale eșecului, motiv pentru care încă nu poate spune dacă îl va contacta pe ministrul Berceanu, pentru a găsi împreuna cea mai buna soluție de relansare. ,,Mă gândesc la anumite variante asupra carora trebuie să decidem în AGA, apoi o să vedem ce vom face“.

Banii românilor, în buzunarul lui Dracula

Încă de la început, s-a anunțat că o parte din finanțarea ,,Dracula Land“ urma să fie asigurată prin investiții directe, atrase de Primăria Sighisoara. Dar, cea mai mare parte a fondurilor, de circa 28 de milioane de euro, ar fi urmat să fie strânsă prin lansarea unei emisiuni de obligațiuni corporatiste ale ,,Fondului pentru Dezvoltare Turistică Sighișoara“ SA, o societate înființată special pentru gestionarea proiectului. Emisiunea de obligațiuni urma să fie coordonată de BCR, împreună cu două bănci germane. Marius Stoian, managerul proiectului, a afirmat atunci că operațiunea va fi lansată pe piețele interne și externe și va oferi cumpăratorilor posibilitatea de a transforma obligațiunile în acțiuni la SC ,,Fondul pentru Dezvoltare Turistică Sighișoara“. Cu toate că proiectul prevedea și sume de la buget, ministrul Agathon a susținut că proiectul de dezvoltare a parcului este 100% privat. Ulterior, întregul proiect a început să dea semne clare că nu va funcționa. Cu toate astea, Agathon se încuraja de unul singur: ,,Proiectul va continua, iar aceasta este o decizie irevocabilă“. În ciuda optimismului său, în Ministerul Turismului au început să circule ,,teoriile conspirației“. ,,Anumite cercuri de interese străine“ și-ar fi dorit ca acel proiect să fie realizat mai curând în Scoția. ,,Însuși“ Adrian Năstase a afirmat: ,,Nu este normal ca Dracula să fie folosit pentru filme americane sau englezești, iar noi să rămânem doar cu imaginea negativă. Proiectul a fost criticat din afară și au sărit unii dinăuntru care l-au dărâmat, pentru că Dracula trebuie să rămână pentru englezi sau americani, să facă ei în continuare filmele cu Frankenstein sau Dracula. Noi mergem doar cu țuica fiartă și calușarii pentru a-i plimba iarna cu trăsura și pentru a le repara sănătatea celor care fac capitalism în alte țări“. Colac peste pupăză, prin mai 2002, aflat într-o scurtă vizită la Sighișoara, Prințul Charles și-a exprimat dezacordul: ,,Ar fi o pierdere tragică pentru locuitori și pentru întreaga Europă“. Astfel că, anul următor, consultantul PricewaterhouseCoopers a recomandat o altă locație pentru ,,Dracula“. A fost preferat Snagovul, datorită infrastructurii, a posibilității de atragere a unui numar mai mare de turiști, prezenței unui aeroport international plus alți factori de natură asemănătoare.

Trei ani mai târziu, prin vara anului 2005, Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori București, a anunțat că acționarii ,,Dracula Park“ își vor putea vinde acțiunile doar în condițiile Legii 31, a societăților comerciale, așadar prin negociere directă cu cei interesați, deoarece fondul creat pentru susținerea proiectului nu a fost cotat la Bursa. Iar asta în condițiile în care, în 2002, inițiatorii proiectului anunțau cotarea la Bursă a fondului respectiv. Ceea ce se știe, însă, este că, de la circa 15.000 de naivi care au crezut că vor deveni ,,finanțatorii“ lui Dracula, s-au adunat peste 3,3 milioane de dolari. Bani despre care nimeni nu știe unde au ajuns până la urmă.

Singurul indiciu a fost oferit tot de Dan Matei Agathon, care, la un moment dat, a spus fie că banii au fost transferați într-o bancă, fie că sunt investiți în titluri de stat. De fapt, răspunsul adevărat era că nimeni n-avea habar în buzunarele cui anume or fi ajuns. La un moment dat, DNA s-a prefăcut că începe să ancheteze ,,țeapa“ Dracula Park. Până la urmă, la fel ca multe alte mari afaceri făcute în ,,dulcele stil românesc“, și peste aceasta s-a așternut praful și uitarea. Ei, nici măcar Dracula nu mai este ce-a fost odată: nu mai suge sânge…se mulțumește doar cu banii supți din portofelele naivilor care au crezut că vor ajunge mari afaceriști, cocoțați pe sinistrele povești despre vampirul din Carpați.

,,Am luat un coșciug de la un teatru din Berlin care scârțâia foarte frumos! Sigur că era șocant! Au trecut pe lângă standul nostru, au văzut un sicriu! Au! Ce-o fi cu ăsta?“.

„Noi prețuim foarte mult istoria noastră. În schimb, lăsăm să ne scape o industrie, cum este industria Dracula, să aducă un profit de 3 miliarde de dolari în lume”.

Câți bani a înghițit Dracula?