Economia Rusiei a scăzut timp de 18 luni iar președintele Vladimir Putin nu are un plan serios pentru a o face să crească din nou. După ce s-a concentrat aproape exclusiv pe politica externă de la începutul anului 2014, președintele rus este forțat acum să facă o alegere dureroasă: să dea curs cerințelor piețelor libere sau să protejeze sistemul centralizat, scrie Bloomberg.
„Putin ia cu încredere decizii politice și geopolitice, dar le întârzie pe cele economice pentru că sunt mai grele pentru el”, susține Evgheni Yasin, un fost ministru al economiei. Sunt necesare măsuri serioase, decisive pentru a scoate economia din stagnarea sa actuală, a spus el. „Dar am sentimentul că președintele nu este pregătit pentru aceste măsuri”, a mai declarat Yasin.
Cea mai mare contracție din ultimii 16 ani încă își pune amprenta. Chiar și oficialii de la Kremlin recunosc că nu se vede nicio luminiță la capătul tunelului în condițiile în care prețurile la petrol sunt joase, sub 50 de dolari pe baril. Aceste cotații au tăiat adânc din veniturile guvernamentale. În plus, sancțiunile SUA și UE au limitat accesul la capital. Banca Centrală a Rusiei susține că nu există niciun motiv pentru a ușura creditarea.
În aceste condiții, întreprinderile și consumatorii continuă să își reducă cheltuielile. În ultimele câteva luni, Putin a solicitat sfaturile economiștilor și consilierilor. El le-a cerut acestora să gândească cum poate să crească economia cu 4% pe an, nu cu 1,2% cât se estimează pentru 2017. Stagnarea este principala amenințare la ambițiile sale geopolitice pentru că nu îi dă posibilitatea să cheltuie mai mult în armată. Unele surse citate de Bloomberg susțin că între acești sfătuitori au apărut diverse contradicții în ceea ce privește modul cum să fie revigorată economia.
Cea mai proeminentă figură este cea a lui Alexey Kudrin, cel care a pus bazele fiscale ca ministru de finanțe în perioada 2000-2011. Acesta pledează pentru reducerea controlului statului asupra economiei, pentru a stimula afacerile private, și reducerea deficitului bugetar pentru a aduce în jos inflația. Președintele Putin este însă încă în căutarea baghetei magice iar tipurile de măsuri propuse de Kudrin sunt foarte riscante pentru șeful statului în perspectiva alegerilor din 2018.
“Sfătuitorii lui Putin pot scrie un program radical care este aproape imposibil de luat în calcul din punct de vedere politic. Iar dacă se va ține cont de el, atunci Rusia va funcționa. Kudrin a avut un mandat, dar deocamdată nu se întâmplă nimic”, susține Oleg Vyugin, un fost oficial al unei bănci de top și fost ministru de finanțe. În cel mai nou său rol al său, Kudrin s-a ocupat de viitorul program prezidențial al lui Putin. El s-a axat pe crearea unor locuri de muncă de top și a creionat o diminuare a puterilor foarte mari ale președintelui. Evident, Putin nu a fost de acord. Șeful de la Kremlin a comandat unui grup de economiști să susțină așa-numita idee de „relaxare cantitativă, în stil rusesc”.
Aceștia trebuie să pregătească un plan anual de stimulare a economiei în valoare de 1,5 trilioane ruble (22,5 miliarde de dolari). Dar planul lor de investiții conduse de stat este opusul celui gândit de Kudrin, care viza controlul cheltuielilor guvernamentale pentru a permite stimularea sectorului privat. În prezent se observă o chestiune curioasă. Privatizările din acest an, de exemplu, ar fi trebuit să reducă rolul guvernului în economie. Dar marile companii și fonduri de stat au apărut printre potențialii ofertanți ai activelor scoase la vânzare.
Avem practic un circuit al capitalului de stat în natură. De asemenea, Putin a înființat o comisie specială privind „proiectele prioritare” pentru a ajuta la consolidarea creșterii pe termen scurt. „Prioritatea o reprezintă proiectele naționale pentru care banii trebuie încă să fie găsiți”, a declarat Serghei Dubinin, un fost șef al băncii centrale, care acum activează la VTB Bank. Un sondaj realizat de Bloomberg în rândul mai multor economiști relevă faptul că prețul barilului de petrol ar trebui să se mențină sub 40 de dolari o perioadă mai lungă pentru a putea forța Kremlinul să ia decizii dureroase din punct de vedere politic.
Când Putin l-a numit în consiliul consultativ, Kudrin a declarat că va insista pentru reparații capitale agresive. “Scopul meu este acela de a arăta că nu va exista o creștere economică dacă nu vom reforma instituțiile”, a spus acesta în luna mai. Reacția lui Putin la propunerile sale a fost rece, conform unor martori la o reuniune la Kremlin. El a respins orice sugestie care făcea aluzie la concesii care să ducă la reducerea tensiunilor cu Occidentul. “Putin are o mulțime de alte motive de îngrijorare. Chiar și la acea întâlnire de la Kremlin el a vorbit mai mult despre politica externă”, a declarat Boris Titov, care a condus o companie de lobby și care a participat la sesiunea grupului consultativ al lui Kudrin din luna mai.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.