Egiptul va avea un guvern de salvare naţională

Consiliul Suprem al Forţelor Armate care conduce în acest moment Egiptul a căzut de acord cu politicienii de la Cairo să formeze „un guvern de salvare naţională” şi să grăbească organizarea alegerilor prezidenţiale. Cel mai vehiculat nume pentru funcţia de premier este cel al lui Mohamed elBaradei, fostul director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.

Decizia vine după demisia, luni, a guvernului civil condus de Essam Sharaf, în urma protestelor soldate cu zeci de morţi şi sute de răniţi, proteste îndreptate împotriva liderilor militari. Egiptenii se tem că armata va dori să îşi menţină puterea chiar şi dupa alegerile parlamentare care vor avea loc în această lună. Temerile au fost alimentate de un proiect de constituţie înaintat de armată, care elimină orice control civil asupra forţelor armate şi permite perpetuarea unui regim militar mascat la Cairo.

Politicienii şi liderii armatei egiptene au convenit ca alegerile prezidenţiale să aibă loc până la finalul lunii iunie 2012. Iniţial, acestea urmau să fie organizate în 2011, air apoi în aprilie 2012. „Alegerile prezidenţiale să fie ţinute până la finalul lui iunie, iar pregătirile pentru predarea puterii să fie făcute până pe 1 iulie”, a rezumat rezultatul negocierii liderul partidului ultraconservator „Lumina”, Emad Abdel Ghafour.

Situaţia din Egipt crează dificultăţi mari de abordare pentru statele Occidentale. Acordul de pace încheiat de Egipt şi Israel, în 1979, este una dintre pietrele de temelie ale păcii în Orientul Mijlociu, iar garantul său a fost armata egipteană, din rândul căreia s-a ridicat şi fostul preşedinte Hosni Mubarak. Totodată, alegerile parlamentare libere din această luna pot aduce la putere partidele islamist, interzise, reprimate sau menţinute pe o poziţie de inferioritate de fostul regim Mubarak. Fraţii Musulmani şi al lor Partid Libertate şi Justiţie estimează că vor obţine jumătate din mandatele parlamentare, iar factorii de decizie americani, şi mai cu seamă Senatul SUA, se opun ferm accederii la putere a islamiştilor, fapt care ar putea constitui un model pentru statele care au traversat Primăvara Arabă.

SUA au făcut presiuni asupra noului regim militar de la Cairo pentru o mai rapidă tranziţie către o guvernare civilă. Pe de altă parte însă, Washingtonul a acordat ajutoare 1,3 miliarde de dolari noului regim. Aşa cum a facut cu alte 60 de miliarde în timpul lui Hosni Mubarak. Statele europene au furnizat şi ele Egiptului echipamente militare, care acum sunt folosite împotriva celor care cer un regim civil şi democratic.