Ce presupune endoscopia digestivă superioară?
Endoscopia digestivă superioară permite medicului să vizualizeze interiorul esofagului, stomacului și porțiunii inițiale a intestinului subțire (duoden). Pentru asta, medicul folosește un endoscop – un tub subțire, flexibil, prevăzut cu o cameră video și o lumină, care transmite imagini pe un monitor. Procedura ajută la identificarea unor probleme precum inflamații, ulcere sau formațiuni anormale.
De exemplu, dacă ai episoade frecvente de greață sau dureri abdominale, endoscopia poate clarifica rapid cauza acestora, ghidând tratamentul ulterior.
Cum te pregătești pentru endoscopie la MedLife
Dacă vrei să faci o endoscopie, e important să știi că o pregătire corectă influențează calitatea investigației și reduce riscul de complicații. Urmează acești pași pentru o experiență fără probleme:
• Nu consuma alimente solide cu 8-12 ore înainte de investigație. Medicul îți poate ajusta acest interval în funcție de ora programării.
• Poți bea doar lichide clare (apă, ceai fără zahăr) până la două-patru ore înainte de programare. Evită băuturile colorate sau sucurile.
• Informează medicul despre orice tratament cronic, inclusiv anticoagulante sau medicamente pentru inimă. Uneori, specialistul recomandă modificarea temporară a anumitor doze.
• Anunță orice alergii sau boli existente. De asemenea, spune medicului dacă ai avut intervenții chirurgicale recente sau reacții adverse la medicamente.
• Stabilește împreună cu medicul dacă vei primi sedare sau doar anestezie locală. Poți discuta toate detaliile în cadrul consultului prealabil.
Cum se desfășoară procedura, pas cu pas
La sosire, echipa MedLife te va prelua și îți va explica fiecare etapă. Tot procesul decurge astfel:
• Asistentele îți verifică semnele vitale și te pregătesc pentru investigație.
• Medicii pot aplica anestezie locală în zona gâtului, sau, la nevoie, administrează sedare ușoară, în funcție de recomandare.
• Medicul introduce ușor endoscopul prin gură, cerându-ți să respiri normal și să urmezi indicațiile. S-ar putea să simți o presiune sau puțin disconfort, însă majoritatea pacienților raportează că nu resimt durere propriu-zisă.
• Dacă identifică leziuni, medicul poate preleva biopsii sau îndepărtează polipi mici. Întreaga procedură durează, de regulă, între 5 și 30 de minute, în funcție de complexitate și eventualele manevre suplimentare necesare.
• După finalizarea investigației, asistentele te ajută să te recuperezi sub supraveghere, mai ales dacă ai primit sedare.
Recomandări pentru perioada de după endoscopie
Recuperarea decurge rapid, însă ține cont de câteva indicații practice:
• Este posibil să simți o ușoară iritație în gât sau balonare, simptome care dispar în câteva ore.
• Alege câteva ore de odihnă și consumă lichide reci sau alimente moi în ziua investigației.
• Dacă ai primit sedare, roagă o persoană apropiată să te însoțească și evită să conduci autoturismul câteva ore.
• Informează imediat medicul dacă apar dureri intense abdominale, sângerări, febră sau dificultăți de respirație.
Indicații, contraindicații și riscuri posibile
Medicii recomandă endoscopia dacă ai dificultăți la înghițire, dureri persistente de stomac, greață fără cauză clară sau anemie. Investigația se folosește și pentru monitorizarea unor afecțiuni deja diagnosticate sau pentru tratamente minim-invazive.
Există și situații în care procedura nu se recomandă, mai ales la persoane cu afectări cardiace sau respiratorii severe ori alergii cunoscute la anestezice. Riscul de complicații rămâne redus, mai ales atunci când se respectă toate protocoalele medicale. Pentru asta, alege un medic de încredere, cum sunt medicii buni de la MedLife, și respectă toate indicațiile primite.
Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultația unui medic gastroenterolog. Discută cu specialistul orice îngrijorare ai înainte de programare.
