Epitaf pentru fronda Europei Centrale și de Est

”Revoluția tăcută” a forțelor binelui începe să câștige în fața forțelor răului – asta sugerează un articol publicat de agenția americană Stratfor la finalul lunii iulie. Firește, forțele binelui sunt organizațiile societății civile din mai multe țări central și est-europene, ”care cel mai probabil vor continua să respingă vocal neajunsurile democrației și statului de drept pe care le percep în țările lor”, după cum scrie Stratfor. Desigur, forțele răului sunt guvernele ”netransparente” și care ”nu luptă suficient împotriva corupției”.

”Protestele au fost uneori contagioase: de exemplu, unii organizatori ai proestelor din Cehia au recunoscut că s-au inspirat din evenimentele din Slovacia vecină”, scrie Stratfor. Putem adăuga asemănările frapante dintre proteste și consecintele lor in cazul Slovaciei și României, unde tragedia de la Colectiv și asasinarea unui jurnalist au dus la căderea guvernelor. Acum, în România, poate fi speculat similar și cazul de la Caracal.

La câteva zile după publicarea ”epitafului” pus de Stratfor pe ”mormântul” regimurilor din Europa Centrala și de Est, Project Syndicate a publicat un articol semnat de Slawomir Sierakowski care arată cum ”guvernele populiste” nu au reușit să obțină nicio concesie de la Bruxelles după negocierile pentru viitoarea conducere a UE. Articolul sugerează că statele estice și cele din Grupul de la Visegrad (Cehia, Slovacia, Polonia si Ungaria) au folosit tema înfrângerii candidaturii olandezului Frans Timmermans la conducerea Comisiei Europene pentru a ascunde propria lor înfrângere – faptul că nu vor deține poziții cheie în UE și că nu vor avea aliați în poziții cheie, lucru care va conta uriaș la alocarea fondurilor UE, mai cu seamă sub noua regulă politică a respectării normelor statului de drept.

Această excludere a frondorilor din Europa Centrala și de Est din conducerea UE ”va fi reparată prin promovarea Laurei Codruța Kovesi în fruntea Biroului Procurorului European”, scrie Sierakowski, bursier al Open Society Institute (al lui George Soros) și al German Marshall Fund. ”Însă și aceasta va fi o lovitură pentru populiști, pentru că Codruța Kovesi s-a remarcat ca un cruciat împotriva corupției la ea în țară, iar acum are susținerea lui Emmanuel Macron, după retragerea candidatului francez” la funcția de procuror european.

Revenind la amintita analiză Stratfor, ea arată că tendința de implicare a societății civile în politică se va accentua în următorii ani. ”Va contrabalansa mișcările guvernelor în direcția opusă”. ”Protestele nu vor câștiga mereu, iar guvernele nu vor deveni neapărat mai transparente. Însă protestele sugerează că, dupa treie decenii de la introducerea democrației, mari segmente din societățile est-europene nu vor ca țările să alunece din nou către autoritarism”.

”În prima jumătate a anului 2019, protestele si-au făcut simțită prezența în Europa Centrala și de Est și în Balcani. În Cehia, oamenii au ieșit în stradă de mai multe ori pentru a cere demisia premierului Andrej Babis, din cauza unei presupuse fraude cu fonduri europene. Apogeul a fost în luna iunie, când, spun organizatorii, au protestat în Praga 250.000 de oameni, cele mai mari manifestații de la căderea comunismului, în 1989.

În Slovacia vecină, mii de oameni au protestat în ultimele săptămâni împotriva guvernului și au cerut autorităților să rezolve cazul asasinării, în 2018, a ziaristului de investigație Jan Kuciak, împușcat împreună cu logodnica sa în timp ce investiga un caz de corupție și legătura cu crima organizată.

Mai la est, câteva orașe din Romania au fost scena unor proteste începând din 2017, ca răspuns la reformele guvernului ce au sporit controlul asupra justiției și au redus pedepsele pentru infracțiunile legate de corupție. Potrivit activiștilor, la unele dintre proteste au participat 500.000 de oameni”.

Care au fost rezultatele mobilizării ”organizațiilor societatii civile”? În opinia Stratfor, rezultatele au fost în general modeste, aproape inexistente în țări precum Polonia și Ungaria, unde partidele de la guvernare au obținut victorii lejere la alegerile europarlamentare din luna mai.

Există cazuri în care ”furia locală și internațională a obligat guvernele să își schimbe direcția”. ”După performanța slabă de la alegerile europene și înfrângerea într-un referendum consultativ asupra politicilor guvernului, premierul României, Viorica Dăncilă, a anunțat în iunie că Bucureștiul va abandona unele dintre reformele controversate ale justiției, la fel ca și unele decizii pentru reducerea pedepselor pentru corupție”, scrie Stratfor.

Așa cum arăta Stratfor, protestele sunt „contagioase”. Putem adăuga că și consecintele lor pot fi contagioase. La fel ca în cazul Colectiv din 2015, guvernul social-democrat din Slovacia a fost forțat să demisioneze, după asasinarea ziaristului Kuciak. ”Protestele antiguvernamentale au ajutat la ascensiunea outsiderei Zuzana Caputova la președinția Slovaciei, în martie 2019. Apoi, la alegerile europene, partidul Smer al lui Robert Fico a pierdut pentru prima dată în ultimul deceniu în fața unei coaliții relativ noi, a forțelor pro-europene”. Menționăm că Zuzana Caputova este o avocată puternic implicată în mediul ONG.

Stratfor subliniază că UE are o dilemă strategică în contextul acestor proteste. ”Principalele instituții ale UE si cele mai mari state membre, Germania și Franța, vor saluta presiunea grupurilor societății civile pentru a face guvernele mai transparente. Însă există o limită între a susține aceste mișcări și ceea ce poate fi perceput ca imixtiune”. Dacă Franța și Germania trec de această graniță invizibilă, ”forțele eurosceptice din regiune vor cataloga sprijinul UE pentru protestele antiguvernamentale și amenințarea cu măsuri punitive împotriva guvernelor ca exemple ale interferenței UE în afacerile interne”.