Europa ”nucleară”, între ironiile Rusiei și impredictibilitatea SUA

”Se pare că întărirea potențialului nuclear oferă Londrei speranța iluzorie că va reuși să asigure securitatea europeană”, a declarat, pentru Izvestia, ambasadorul rus în Regatul Unit. ”Posibilitatea extinderii garanțiilor nucleare britanice va fi luată în calcul în planificarea noastră militară, la fel și în discuțiile despre aspectele stabilității strategice”, a avertizat ambasadorul Andrei Kelin. Este ”evident că «umbrela nucleară britanică» nu va oferi nicio garanție materiala de securitate suplimentară”, a mai spus diplomatul rus.

Se înmulțesc țările care vor o nouă ”umbrelă nucleară”

Declarațiile reprezentantului Rusiei la Londra vin la scurt timp după ce liderii europeni au făcut apel la o mai bună coordonare nucleară. Cancelarul Germaniei și-a exprimat interesul de a aduce țara sub protecția nucleara a Marii Britanii și a Franței – singurele state europene care dețin arma nucleară. Premierul suedez Ulf Kristersson a anunțat, în ianuarie, că între Suedia și Regatul Unit au loc discuții preliminare pentru eventuala trecere a țării sub umbrela nucleară britanică.

Marea Britanie deține peste 200 de focoase nucleare, care pot fi lansate doar de pe submarine. Guvernul a anunțat, în 2025, că dorește să achiziționeze 12 avioane americane F-35 adaptate pentru lansarea bombelor nucleare. La Conferința de Securitate de la Munchen, premierul britanic Keir Satrmer a avertizat că Rusia va fi pregătită să atace țările NATO ”până la finalul acestui deceniu”, spunând că este ”crucial” ca Marea Britanie și Franța să-și întărească cooperarea bilaterală in chestiunea armelor nucleare.

Cinci opțiuni de descurajare nucleară pentru Europa

Pe de altă parte, o afirmație făcută la Conferința de Securitate de la Munchen de cancelarul Friedrich Merz a iscat o dezbatere. Germania și Franța au început să discute despre posibilitatea descurajării nucleare comune în Europa, a spus cancelarul. Merz a declarat că Germania nu dorește să obțină arma nucleară, dar nici nu poate accepta ca în Europa să existe zone mai puțin asigurate din punct de vedere nuclear.

Conferința de Securitate de la Munchen a fost precedată de publicarea unui raport care examinează cinci opțiuni nucleare pentru Europa: concentrarea pe mai departe pe descurajarea nucleară americană, întărirea descurajării nucleare franco-britanice, dezvoltarea unei descurajări nucleare europene, obținerea unor arsenale nucleare independente sau concentrarea pe descurajarea convențională. Studiul arată că alternativele la umbrela nucleară americană implică ”costuri semnificative și limitări”. Însă ”evitarea acestei dezbateri ar fi cea mai periculoasă decizie”.

Răul cel mai mic pentru descurajarea nucleară

Cancelarul german consideră că descurajarea nucleară americana este cadrul în care va fi integrat un raționament suplimentar: armele nucleare tactice americane sunt staționate în Germania și pot fi lansate în aer folosind avioanele Bundeswehr. Dar cel care decide utilizarea armelor este președintele american. Studiul amintit arată că mulți politicieni europeni cred încă ”în persistența descurajării nucleare americane, care este înrădăcinată în instituțiile transatlantice”. Însă președintele Donald Trump a amenințat cu suspendarea acestei descurajări extinse a SUA.

Raportul pune sub semnul întrebării și o altă opțiune – axarea Europei de descurajarea prin arme convenționale. Marea Britanie și Germania au început să dezvolte arme cu rază lungă de acțiune și de mare precizie. Însă raportul arată că axarea descurajării strategice pe armele convenționale necesită ”o acumulare nerealistă de capabilități convenționale”. Cât privește descurajarea nucleară europeană comună, aceasta are „probleme grave de fezabilitate și credibilitate”, în primul rând legate de modul în care s-ar decide folosirea armei nucleare.

Prin urmare, nu există soluții de descurajare nucleară serioase, dincolo de armele americane. Răul cel mai mic pare concentrarea Europei pe descurajarea nucleară franco-britanică. Există însă o mare diferență între ceea ce sunt dispuse să facă Parisul și Londra și ceea ce ar trebui să facă. Doctrina ambelor țări permite un rol european mai puternic, dar capacitatea era insuficientă pentru o descurajare solidă. Nici Londra, nici Parisul nu doresc să împartă comandamentul.

Populismul nu se împacă cu garanțiile nucleare

În plus, actuala opoziție politică din ambele țări trebuie să fie un motiv de îngrijorare. Spre exemplu, informația pe surse obținută de Financial Times privind posibila demisie înainte de termen a președintei Băncii Centrale Europene a stârnit un val de speculații și deprecierea monedei euro. Scenariul cel mai vehiculat – Christine Lagarde se retrage de la șefia BCE pentru a-i oferi președintelui Emmanuel Macron timp pentru a negocia cu restul marilor capitale numirea unui succesor ”like minded”. Este o încercare de a limita extinderea influenței unui potențial președinte francez de extremă dreapta asupra băncii de la Frankfurt. Alegerile din Franța vor avea loc în aprilie 2017. Este mult mai puțin probabil că doctrina nucleara a Franței sau Marii Britanii ar putea fi schimbată în pragul unor alegeri, pentru a-i „reasigura” pe aliații europeni.

Statele baltice irită Moscova

Dezbaterea privind viitorul apărării nucleare depășește granițele Vestului European. Vocalele state baltice, aflate chiar la granița Rusiei, vorbesc tot mai mult despre descurajarea nucleară a NATO, dincolo de cea a SUA. Și acesta este un motiv pentru care Moscova îl însărcinează pe ambasadorul la Londra să lanseze avertismente.

Estonia nu exclude participarea la descurajarea nucleară comună în Europa, a declarat adjunctul ministrului Apărării. „Suntem întotdeauna deschiși să discutăm” cu partenerii, în vreme ce Statele Unite ale Americii rămân „angajate să asigure descurajarea nucleară pentru națiunile aliate”. Și prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a exprimat aceeași opinie. „Descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități. De ce nu?” a spus ea, avertizând totuși că orice măsură ar trebui să fie în conformitate cu „angajamentele noastre internaționale”.

Moscova a negat în mod repetat orice intenție agresivă față de Europa. Ministrul de Externe Serghei Lavrov a declarat, la începutul lunii februarie, că Rusia „nu are intenția să atace Europa. Nu există niciun motiv pentru a face asta”. Dar el a avertizat că NATO s-ar confrunta cu „un răspuns militar total”, dacă ar fi primul care ar iniția acțiuni militare împotriva Rusiei.

Iar întreaga dezbatere europeană vine după ce tratatul nuclear istoric New START dintre Statele Unite ale Americii și Rusia a încetat să mai existe începând cu această lună. Rusia a lansat propunerea de a nu-și extinde arsenalul atât timp cât SUA va face același lucru.