Europa paralelă din mesajele private ale liderilor UE

UE încheie acorduri comerciale tot mai complexe. Se confruntă cu urgențe medicale. Lansează programe de înarmare de sute de miliarde de euro. Propune crearea unei armate europene. Chiar și a unui Consiliu european de Securitate cu 10-12 membri (printre care și Marea Britanie, stat care nu mai este membru UE). Discuțiile au loc în grupuri restrânse de lideri, în grupuri private de chat. Comisia Europeană refuză constant să le facă transparente. Ele sunt însă o formă oficială de comunicare, cu consecințe dintre cele mai serioase, inclusiv în domenii în care UE încearcă să forțeze renunțarea la regula unanimității.

Chat-ul Ursulei von der Leyen, din nou în atenția ombudsmanului

Președinta Comisiei Europene este vizată de o nouă investigație. Atenția se îndreaptă asupra unui grup de chat din care fac parte Friedrich Merz (CDU), președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, președintele Franței Emmanuel Macron, premierul Italiei Giorgia Meloni și premierul britanic Keir Starmer, aflat la final de mandat. Ombudsmanul European a deschis o investigație privind mesajele text ale președintei Comisiei Europene, potrivit unei scrisori trimise Comisiei săptămâna trecută, arată organizația de investigații olandeză Follow the Money (FTM). FTM colaboreaza cu publicațiile Euobserver și Investigate Europe.

Ombudsmanul european, Teresa Anjinho, investighează dacă Comisia Europeană a încălcat normele de transparență atunci când a refuzat accesul la aceste comunicări. Existența grupului de chat a devenit cunoscută pentru prima dată în ianuarie, când Politico a relatat despre el. Se întâmpla în contextul disputelor euro-atlantice legate de potențiala anexare a Groenlandei de către SUA și retragerea sprijinului financiar al administrației Trump pentru Ucraina.

Deciziile se iau prin vot în Consiliul European sau pe chat-ul privat?

Ulterior, organizația olandeză FTM a solicitat acces la comunicațiile dintre Ursula von der Leyen și liderii implicați. Însă Comisia a respins cererea. CE a argumentat că publicarea conversațiilor ar putea ”afecta relațiile internaționale ale Uniunii Europene (și ale statelor sale membre) cu țări terțe”. Potrivit informațiilor apărute în presă, așa-numitul ”Grup Washington” ar fi discutat strategii privind relația cu președintele american Donald Trump. ”Am decis să deschid o investigație privind modul în care Comisia a gestionat cererea reclamantului în temeiul legislației UE privind accesul public la documente”, a scris Teresa Anjinho în scrisoarea citată de Follow the Money. Anjinho a fost ministru al Justiței în Portugalia.

Summitul Trump-Putin din Alaska, în august 2015 a fost semnalul de alarmă pentru Europa. De atunci, liderii unor puteri europene au început să coopereze altfel în cadrul așa-zisei ”coaliții de voință” pentru Ucraina. Sunt 35 de state angrenate, însă influență au Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Finlanda și Ucraina, alături de Comisia Europeană. Consilierii de securitate națională din aceste state comunică frecvent online, în întâlniri directe și prin mesaje, scria Politico. Liderii schimbă rapid informații și își coordonează reacțiile, mai ales atunci când deciziile lui Donald Trump sunt considerate imprevizibile sau problematice.

Riscurile unui ”NATO european”

”Coaliția de voință”, inițial legată de Ucraina, a creat legături strânse între câțiva lideri europeni, inclusiv Zelenski. Ar putea deveni nucleul unei structuri militare europene autonome, arăta Politico. Ucraina este extrem de militarizată, cu o armată puternică și experiență de luptă. Integrarea sa alături de state precum Franța, Germania și Marea Britanie ar genera o forță militară semnificativă, inclusiv nucleară. În acest context, UE își propune să își asigure capacitatea de apărare proprie până în 2030.

Totul se întâmplă pe fondul războiului dintre Ucraina susținută de UE si o Rusia, o putere nucleară care sugerează tot mai frecvent ca ar putea folosi aceasta armă. Statele Unite au memoria instituțională și diplomatică a războiului rece. Conflictul mocnit de decenii a produs și tratate de limitare a arsenalelor nucleare. Statele europene au mult mai puțină experiență în gestionarea unui asemenea conflict. Iar Franța este o putere care poate acționa independent la nivel nuclear de structurile NATO dominate de SUA. În acest context, discuțiile dintre liderii puterilor europene sunt de maximă importanță. O arată chiar replica Comisiei de la Bruxelles: publicarea conversațiilor ar putea ”afecta relațiile internaționale ale Uniunii Europene (și ale statelor sale membre) cu țări terțe

Miza eliminării vetoului în politica externă a UE

Politica externă este supusă regulii unanimității în UE. ”Grupul de la Washington” nu există la nivel juridic, este un grup informal, se apără Comisia. Însă în acest grup se poate decide proiectul de politică externă și de apărare a UE, fără vreo regulă a unanimității. Ulterior, ceea ce se decide într-un cerc restrâns poate fi impus tuturor. ”Trecerea la votul cu majoritate calificată în politica externă este o modalitate importantă de a evita blocajele sistemice, așa cum am văzut în trecut”, a spus von der Leyen, în luna aprilie, după înfrângerea electorală a lui Viktor Orban, în Ungaria. Ea a îndemnat guvernele, care ar trebui să fie de acord cu schimbarea, să ”valorifice acum acest impuls”.

Cazul ”Grupului de la Washington” nu este unic. Lipsa de transparență a executivului UE a fost adusă în discuție și în cazul mesajelor schimbate între von der Leyen și Emmanuel Macron, care se opunea acordului de liber schimb UE-Merscosur. La începutul lunii iunie, ombusmanul Anjinho a criticat ștergerea unui mesaj de la Macron către von der Leyen privind acordul comercial. În urma unei plângeri depuse de Follow the Money, ombudsmanul a concluzionat că mesajul a fost șters în mod ilegal. Comisia trebuie să se asigure că informațiile relevante – inclusiv mesajele SMS – sunt arhivate în mod sistematic și să își îmbunătățească în consecință procedurile interne.

De la SMS-urile Pfizer, la ”Grupul Washington”

La momentul lansării plângerii în cazul Mercosur, Comisia Europeană a afirmat că președinta von der Leyen șterge mesajele primite pentru salva spațiu de stocare pe telefon. Această explicație a fost considerată ridicolă de specialiști. ”Să fim serioși, nu mai suntem în anii 1990”, spunea unul dintre ei, citat de Politico.

Cu atât mai mult cu cât der Leyen recidiva. Episodul Mercosur amintește de hotărârea din 2025 a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Instanța a respins refuzul Comisiei de a face publice mesajele text dintre von der Leyen și CEO-ul Pfizer. Aceste schimburi, care ar fi contribuit la asigurarea a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech într-un moment critic al pandemiei, au alimentat ulterior întrebări privind prețurile – criticii au remarcat că UE a plătit un cost pe doză mai mare decât alți cumpărători – precum și transparența generală a acordului. Curtea a criticat Comisia pentru că nu a oferit o explicație plauzibilă pentru lipsa documentelor și pentru că nu a respectat în mod adecvat regulile UE privind accesul la documente.