Premier caut majoritate. Veștea și Tomac, în galeria prim-miniștrilor care au rămas doar desemnați ANALIZĂ

Adrian Veștea intră într-o companie „selectă” a premierilor care nu au trecut testul Parlamentului. Nici Eugen Tomac nu este un caz particular, deși el nu a mers așa de departe. Dacă cel din urmă și-a depus mandatul, șeful CJ Brașov a mers până la votul din Parlament, după ce s-a rugat de George Simion să-l susțină.

Puciștul liberal, care a obținut doar 189 de voturi „pentru” (din 233 minim necesare) și care a acceptat nominalizarea lui Nicușor Dan peste capul PNL, este în aceeași barcă cu Lucian Croitoru și Dacian Cioloș.

Anul 2009. Pe 15 octombrie, președintele Traian Băsescu îl desemnează pe Lucian Croitoru pentru a forma un guvern, după ce primul executiv Boc a căzut prin moțiune de cenzură. Nominalizarea lui Croitoru venea pe fondul discuțiilor de la acea vreme cu Fondul Monetar Internațional (FMI).

Economist la bază, cu activitate în cadrul Băncii Naționale, Lucian Croitoru a venit ca o soluție a PDL-ului și a lui Traian Băsescu, după ce PSD, PNL și UDMR îl propuseseră pe Klaus Iohannis, refuzat de șeful statului.

La votul din Parlament de la începutul lunii noiembrie, Croitoru a obținut tot atâtea voturi ca Adrian Veștea: 189 „pentru”, dar dintr-un minim necesar de 236.

Dacian Cioloș bate „recordul” lui Veștea și Croitoru

De departe, cel mai rușinos caz a fost cel al lui Dacian Cioloș. După un mandat de 14 luni în fruntea Palatului Victoria (noiembrie 2015 – ianuarie 2017), tehnocratul lui Iohannis se regăsește din nou în poziția de premier desemnat la finele lui 2021.

Contextul desemnării lui Cioloș vine după ce Florin Cîțu (PNL) a fost demis cu 281 de voturi, printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD. Tot atâtea voturi în favoarea demiterii a luat și Ilie Bolojan, fiind numărul maxim înregistrat la o moțiune de cenzură din istoria postdecembristă.

Cu un cabinet compus din miniștri USR, Cioloș a obținut la votul din plen doar 88 de voturi „pentru” și 184 „împotrivă”.

BREAKING NEWS Guvernul Veștea a picat cu 189 voturi. Simion a înclinat balanța

De la Stolojan la Tomac. Premierii care și-au depus mandatul înainte de testul din Parlament

Și Eugen Tomac, primul desemnat de Nicușor Dan după căderea guvernului Bolojan, a rămas cu funcția doar pe hârtie după ce și-a depus mandatul și s-a lovit de refuzul PNL, USR și UDMR.

După eșecul din Parlament al lui Dacian Cioloș din 2021, Iohannis îl desemnează ulterior pe Nicolae Ciucă pentru a forma un guvern minoritar PNL-UDMR, dar acesta își depune mandatul. Ulterior, îl desemnează din nou, ceea ce avea să ducă la refacerea coaliției USL 2.0 și a cuplului Nicu și Marcel (Ciolacu).

În 2020, Ludovic Orban a fost desemnat din nou de Klaus Iohannis, imediat după căderea guvernului său, care și-a asumat răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. După ce CCR a stabilit un conflict constituțional între președinte și Parlament, Iohannis îl propune pe Florin Cîțu.

Pe 12 martie, premierul desemnat Florin Cîțu s-a retras înainte de votul de învestitură din Parlament din cauza opoziției PSD, în ciuda faptului că PNL, USR, UDMR, ALDE, PMP și Pro România au anunțat că vor vota pentru învestirea sa.

În 2009, și Liviu Negoiță și-a depus mandatul înainte de a trece de testul din Parlament. După ce Croitoru a picat la vot, Băsescu îl nominalizează pe Negoiță, care s-a lovit de blocajul PSD-PNL-UDMR din Parlament, care a tergiversat calendarul și audierile.

În decembrie 2008, Traian Băsescu îl desemnează pe Theodor Stolojan (PDL) să formeze noul Guvern. La cinci zile distanță, Stolojan își depune mandatul. Motivele retragerii sale au fost legate de animozitățile cu Partidul Social Democrat.

„Știu totul despre voi!” Udrea, Georgescu și acum Veștea, același gest în momente critice: degetul pe nara dreaptă