Europa sub teroare

Atentatele concertate de marţi dimineaţa, din Bruxelles, capitala Belgiei şi simbolul Europei, dat fiind că adăposteşte sediile centrale ale NATO şi Uniunii Europene, au şocat întreaga lume civilizată nu doar prin cruzimea lor şi numărul mare al victimelor înregistrate, ci şi pentru că au întărit ideea privind vulnerabilitatea tot mai evidentă a instituţiilor statului menite să vegheze la siguranţa cetăţenilor şi, totodată, au demonstrat, dacă mai era nevoie, forţa Internaţionalei Teroriste. Ca urmare, după atentatele din 22 martie 2016 şi îndeosebi după panica şi haosul ce s-au instalat nu doar la Bruxelles, ci şi în alte ţări europene, apropiate ori nu geografic de Belgia, se poate discuta din mai multe unghiuri de vedere despre cât de încrâncenaţi au devenit jihadiştii implantaţi în Vestul Europei, despre obiectivele lor, despre cât de eficientă este, dacă este, cooperarea antiteroristă la nivelul UE, despre aceste cuiburi jihadiste de genul cartierului (sau comunei) Molenbeek de lângă capitala belgiană, despre faptul că teroriştii lovesc atunci când ne este lumea mai dragă în „inima” unor capitale europene.

Din această perspectivă amintesc în treacăt atentatele următoare: Madrid, 11 martie 2004, gara Atocha, când au explodat şapte bombe în mai multe trenuri, iar trei altele în gările de la periferie, provocând moartea a 191 de persoane, dintre care, din păcate, unii au fost români; ele au fost revendicate de sinistra Al-Qaida; Londra, 7 iulie 2005, patru kamikaze islamişti britanici explodează simultan în metrou şi într-un autobuz aflat în Tavistock Square, provocând 56 de morţi; Bruxelles, 24 mai 2014, un individ ucide patru persoane în incinta Muzeului Evreiesc; Paris, 7-9 ianuarie 2015: mai multe atacuri teroriste islamiste vizează redacţia săptămânalului satiric „Charlie Hebdo”, poliţiştii din zonă şi persoane aflate într-un magazin parizian cu produse cuşer; mor 17 persoane şi cei trei terorişti; Paris, 13 noiembrie 2015: 130 de persoane, între care şi români, mor în urma unor atacuri teroriste de o violenţă rară, care au vizat terasa unei cafenele, sala de spectacole Bataclan şi stadionul Parc des Princes. Salah Abdesalam, singurul terorist care a scăpat, considerat creierul acestei acţiuni, a fost prins abia vineri, 18 martie 2016, în urma unei acţiuni a forţelor de securitate belgiene. Locul? Amintitul Molenbeek, despre care vom mai vorbi.

Prin această scurtă cronologie am vrut să subliniez că acţiunile Internaţionalei Teroriste – în a cărei componenţă găsim şi Al-Qaida cu ramurile sale tot mai active, între care se află AQMI (Al-Qaida din Maghrebul Islamic) şi Statul Islamic, care a apărut şi s-a întărit uimitor de spectaculos după războiul din Irak şi mai ales după izbucnirea conflictului din Siria; Frontul Al-Nosra, care, la început, a dominat mişcările şi grupurile stipendiate din afară ce acţionează pe teritoriul amintitei Sirii -, devin din ce în ce mai ample şi mai dure, ele vizând puncte vitale din capitalele europene. Reamintesc că, marţi, la Bruxelles, au fost vizate metroul, exact într-o staţie foarte apropiată de sediul central al UE, Maalbek, şi aeroportul Zaventem, în care se consemnează zilnic o mie de zboruri şi care, cum aminteşte ziarul „La Libre Belgique”, a mai fost ţinta unui atac terorist. Atunci, trei palestinieni au aruncat grenade asupra pasagerilor ce debarcau dintr-un avion ce provenea din Israel.

Pe urmă, acţiunile terorite de azi au fost concertate, ele izbutind astfel să creeze automat haos şi panică şi să paralizeze practic circulaţia şi activitatea în acest oraş, care, cum spuneam, este şi simbol al Europei. Ca urmare, primele întrebări pe care şi le-au pus experţii după această nouă demonstraţie de forţă a islamiştilor integrişti este dacă ea a fost sau nu o surpriză? Pentru Thibaut de Montbrial, avocat, preşedinte al Centrului francez de reflecţie asupra problemelor de securitate internă, nu este vorba de nicio surpriză, ci ne puteam aştepta la aşa ceva, date fiind semnele şi semnalele referitioare la implantarea Daesh (Statului Islamic) în Belgia. „Se ştie că este ţara care, alături de Franţa şi Danemarca, are cei mai mulţi şi cei mai importanţi jihadişti în rândul populaţiei, spune el. În acest sens, recentele percheziţii din Belgia au arătat cât de bine sunt implantaţi teroriştii. De asemenea, atentatele de marţi pot fi legate de faptul că, în acea zi, justiţia belgiană urma să se pronunţe în procesul celulei teroriste de la Verviers. Personal cred că ele au fost planificate în legătură cu acest eveniment, şi nu cu prinderea de vineri a lui Salah Abdesalam.

Până se vor şti primele rezultate ale anchetei după tragedia de marţi, trebuie spus răspicat că teroriştii jihadişti au vrut să demonstreze că, în pofida activităţii antiteroriste a guvernului belgian şi a arestărilor făcute de el, ei au capacitatea operaţională de a executa atare atacuri. Din această perspectivă, în mod firesc ne putem gândi că viitorul este neliniştitor, dat fiind că până şi oamenii obişnuiţi ştiu că, în ultima vreme, Statul Islamic şi-a implementat celule serioase pe continent, speculând laxitatea autorităţilor vest-europene. Ca urmare, nu este o surpriză că există experţi în lupta antiteroristă ce nu exclud ideea că ne putem aştepta oricând ca această grupare sau alta din Internaţionala Teroristă să comită atacuri concertate în mai multe ţări europene, făcând o şi mai dură demonstraţie de forţă. Aş reaminti, în context, că, după atacurile din 2001 ale Al-Qaida s-a aflat în ultima clipă că gruparea teroristă respectivă plănuia capturarea în aceeaşi zi a unor avioane civile ce zburau pe importante rute internaţionale. Ar fi urmat infernul…

În fine, câteva cuvinte despre acest „sanctuar” islamist Molenbeek, pe care ziarul francez „Le Figaro” l-a botezat „Molenbeekistan”, dat fiind că în această zonă a capitalei belgiene trăiesc cei mai radicali islamişti din Vestul Europei, ea fiind considerată un cuib al terorismului. Acolo reţelele Daesh sunt organizate după modelul structurilor mafiote, aproape imposibil de penetrat de poliţie. De peste 20 de ani, numele Molenbeek revine mereu când e vorba de filierele teroriste, iar autorităţile fac faţă cu greu acestui fenomen. Din păcate, după cum spun experţii, cooperarea la nivelul UE în ce priveşte antiterorismul este foarte slabă. După atentatele de la 13 noimbrie 2015, din Paris, instituţiile europene tot discută, culmea ironiei!, chiar la Bruxelles, cum să întărească aceată colaborare. Şefii de stat şi de guvern ai celor 28 din UE trebuiau să adopte PNR (Passenger Name Record), un fişier european ai datelor personale ale călătorilor pe calea aerului, şi despre schimbul de informaţii dintre serviciile de informaţii. Dar, cum spuneam, ele sunt tot în acest stadiu al discuţiilor, iar teroriştii sunt primii care o ştiu. Aşa se face că presa vorbeşte despre Molenbeek ca despre o placă turnantă a terorismului european, iar Belgia şi Europa sunt din nou sub teroare! Trist, dar adevărat!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dumitru Constantin 677 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.