Europenii nu cred că pensiile de stat mai au viitor

În multe țări europene există o îngrijorare tot mai mare cu privire la viitorul sistemelor de pensii de stat. Un sondaj YouGov în șase state (Marea Britanie și cinci țări UE) arată că majoritatea respondenților consideră că sistemele de pensii de stat sunt deja nesustenabile sau vor deveni astfel în curând sau în viitor. În același timp, mulți consideră că pensiile lor actuale sunt prea mici și resping propunerile cheie de reformă discutate pentru a securiza sistemele.

Europenii cred că pensiile sunt imposibil de finanțat

În Germania, Italia, Franța și Spania, majoritatea respondenților au declarat că pensiile de stat sunt în prezent aproape imposibil de finanțat – proporția a variat de la 61% în Italia, la 52% în Spania. Și în Polonia, 45%, au avut această evaluare. În Marea Britanie, proporția a fost de 32%.

Oamenii sunt și mai pesimiști când se gândesc la viitor: în toate cele șase țări, între 49% și 66% au declarat că se așteaptă ca sistemul de pensii de stat să fie inaccesibil până la pensionarea persoanelor de astăzi cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani.

În ciuda temerilor legate de un colaps, mulți consideră că pensiile sunt prea mici: mai mult de jumătate dintre respondenții din toate cele șase țări consideră că beneficiile actuale sunt inadecvate, iar această cifră este mai mare în cazul pensionarilor.

Când vine vorba despre reformă, tendința este de a respinge propunerile clasice. În țările studiate, majoritatea este împotriva creșterii vârstei de pensionare, a unor impozite mai mari pentru generațiile tinere sau a unei reduceri a pensiilor.

Atracție mică pentru pensiile private

Varianta care pare să fie cea mai apreciată – asigurările private – se lovește de o problemă. În Europa, milioane de oameni nu economisesc suficient în asigurări private sau pensii voluntare care să le suplimenteze veniturile din pensiile de stat. Un sondaj de opinie realizat de Comisia Europeană anul trecut a arătat că doar 23% dintre cetățenii UE au plătit contribuții la o pensie voluntară și doar 19% la o asigurare de pensie privată.

Majoritatea pensionarilor europeni se bazează pe o pensie de stat pentru venitul lor la pensie, iar în toate cele șase țări, majoritatea celor care încă lucrează – de la 57% în Germania și Regatul Unit la 72% în Italia – nu erau încrezători că vor avea o pensie confortabilă.

Câți ani se pot bucura europenii de pensiile lor

În Europa, tendința guvernelor este de a impune mai multa muncă și o vârstă mai mare de pensionare. În Franța, anul 2025 a fost marcat de proteste împotriva creșterii vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Pe fondul instabilității guvernamentale, legea creșterii vârstei de pensionare a fost abandonată de președintele Emmanuel Macron. Însă în Germania guvernul de coaliție dreapta-stânga a propus majorarea vârstei de pensionare până la 70 de ani. În Marea Britanie există proiectul creșterii vârstei de pensionare până la 68 de ani, inclusiv pentru femei, care acum se pot pensiona cu șapte ani mai devreme decât bărbații.

Speranța de viață la bărbați în Franța este de 80 de ani, în Germania de 78 de ani, în Marea Britanie de 79 de ani, în Polonia de 74 de ani, iar în România de 73 de ani.

Noi poveri pe umerii sistemului social

Presa de stânga din Europa este împotriva creșterii vârstei de pensionare și insistă pe soluția creșterii productivității muncii prin digitalizare, inovații și educație. Productivitatea mai mare se traduce în salarii mai mari și contribuții mai mari la sistemul de pensii. La fel, este vizată și reducerea birocrației. Un articol publicat de Berliner Zeitung arată că o mare problemă în Germania este legata de integrarea redusă a imigranților și a femeilor în piața muncii, ceea ce crește povara asigurărilor sociale și pune presiune pe sistemul de pensii. În paralel, potențiala mână de lucru a imigranților nu contribuie suficient la alimentarea pensiilor. Sistemul scandinav al vârstei de pensionare flexibile este luat și el în calcul – pensii mai mici pentru cei care se retrag devreme și bonusuri substanțiale pentru cei care se retrag din activitate târziu.

Sondajul YouGov arată diferențe clare între generații: pensionarii sunt mai optimiști în ceea ce privește sustenabilitatea propriilor scheme de pensii, iar persoanele de vârstă activă sunt mult mai sceptice și se tem că sistemele guvernamentale nu vor funcționa fără reforme.

Având în vedere tendințele demografice – o populație îmbătrânită și o rată a natalității în scădere -, sistemele tradiționale în care persoanele angajate finanțează pensiile persoanelor în vârstă sunt supuse unei presiuni considerabile.

Creșterea economică se lasă așteptată

O creștere economică care să prelungească agonia percepută a sistemelor de pensii este tot mai puțin probabilă și depinde de investițiile în industria militară. Este modelul indicat de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Dragi, într-un raport solicitat de Comisia Europeană.  Draghi arăta că UE are nevoie de investiții publice și private de cel puțin 800 de miliarde de euro pe an, pentru a evita un „declin lent și dureros”. Draghi aprecia că o parte însemnată din aceste investiții trebuie să ia calea industriei militare, infrastructurii critice și digitalizării.

Financial Times arată că economia zonei euro se va contracta cu 0,2% în 2026, o estimare care este în acord cu datele Băncii Centrale Europene. Reducerea PIB-ului zonei euro vine pe fondul unei creșteri extrem de modeste, de doar 0,9% în acest an. Speranța Europei de a reveni la creștere economică relevantă în 2026 se bazează pe investițiile Germaniei în infrastructură și apărare, prin îndatorarea statului cu nu mai puțin de o mie de miliarde de euro, scrie Financial Times. Pe de altă parte, britanicii de la The Times arată că aceeași rețetă aplicată în Rusia – ponderea tot mai mare a industriei de apărare – ar duce la un colaps economic.

„Modelul social european a dispărut”

Simptomele actualei crize a statului bunăstării au apărut cu decenii in urma, însă s-au făcut simțite la nivelul populației acum mai bine de zece ani. Același Mario Draghi avertiza încă din 2012, în paginile The Wall Street Journal, că ”Modelul social european a dispărut deja”. El amintea atunci de de spusele economistului german Rudi Dornbusch: “Europenii sunt atât de bogaţi încât îşi pot permite să plătească oamenii ca să nu muncească”.

În 2013, Financial Times vorbea despre cel mai abrupt anunț politic făcut până la acea dată cu privire la încheierea unei epoci în Europa: declaratia regelui Willem-Alexander al Olandei cu ocazia prezentării bugetului în fața Parlamentului. „Din cauza evoluțiilor sociale, precum globalizarea și îmbătrânirea populației, piața noastră a muncii și serviciile publice nu mai sunt potrivite pentru necesitățile timpurilor noastre. Statul clasic al bunăstării din a doua jumătate a secolului XX evoluează încet dar sigur către ‘o societate participativă’, în care se așteaptă ca cetățenii să aibă grijă de ei înșiși sau sa creeze soluții la nivelul societății civile pentru probleme precum pensiile”. ”Tuturor celor care pot li se cere să-și asume responsabilitatea pentru propria viață și pentru cea a persoanelor apropiate”, spunea regale Olandei.

„Fără reforma pensiilor, oamenii își sapă propriul mormânt”

Criticați atunci pentru această abordare dură și apoi pentru rolul lor în grupul statelor așa-zis „frugale” din UE, pro-austeritate și disciplina bugetara, olandezii dau acum lecții.  ”Olandezii și-au reformat recent sistemul de pensii, dar asta nu este suficient pentru a atinge obiectivele dorite”, declara, în această vară, pentru DW Hans van Meerten, profesor de drept la Universitatea din Utrecht. ”Nici nu văd reformele necesare în Germania, Belgia sau în multe alte țări europene. Oamenii își sapă propriul mormânt acolo”.