Europenii sunt gata de luptă, dar nu vor în armată

Zece țări aliate din Europa au serviciu militar obligatoriu: Grecia, Turcia, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Croația și cele trei mici republici baltice. Elveția și Austria, țări neutre, sunt ca o insulă unde se face armata, în mijlocul unei Europe care a renunțat la serviciul militar obligatoriu. În luna martie, Polonia a anunțat un program pentru instrucție militară voluntară, cu scopul de ajunge la o armată de voluntari de circa 100.000 de militari. În noiembrie, Ministerul Apărării a lansat un nou program similar. De la Marea Baltică și până la Marea Egee, țările de pe flancul estic al NATO nu au serviciu militar obligatoriu.

Nou sistem pentru armată în Franța

Dacă inițiativele central și est-europene în privința instrucției militare atrag mai puțin atenția presei internaționale, decizia Franței de a reveni la o formă de serviciu militar voluntar, după mai bine de 25 de ani de la renunțarea la sistemul de recrutări (în 1997), a făcut valuri, în special peste Canalul Mânecii. Sistemul introdus în Franța se adresează tinerilor cu vârste de 18 si 19 ani, iar președintele Macron își dorește ca în 2026 să existe 3.000 de tineri recruți, urmând ca până în 2035 să se ajungă la 50.000. Serviciul militar va dura 10 luni iar tinerii vor fi pregătiţi doar în Franţa. Ei vor fi plătiţi cu cel puţin 800 de euro pe lună, vor beneficia de cazare, de hrană, de o armă şi de o uniformă militară.

În noiembrie 2025, guvernul german a renunțat la introducerea unui sistem sistem de serviciu militar obligatoriu, după o dezbatere aprigă, optând în schimb pentru un model voluntar – dar dacă acest sistem nu reușește să genereze rezultate, va vi luată în calcul serviciul obligatoriu la nivel național.

Marea Britanie – armata, un leac pentru ”o generație leneșă și egoistă”

În Marea Britanie, editorialiștii de la Daily Telegraph privesc cu invidie la decizia președintelui Emmanuel Macron. Marea Britanie a eliminat serviciul militar obligatoriu în 1960. Acum, presa conservatoare vorbește despre beneficiile lui pentru sănătatea psihică și fizică a tinerei generații. În Finlanda, s-a constat o creștere circumferinței torsului și o îmbunătățire a parametrilor cardiorespiratori. ”Termini armata cu un psihic mai bun, mai disciplinat și cu mai mult respect față de societate. Ai și mai multe oportunități, pentru că devii un om mai matur”, spune un cipriot (în Cipru armata este obligatorie), citat de The Telegraph.

Ziarul conservator vede și un alt rost pentru armata obligatorie. Tribunalele britanice sunt pline de tineri acuzați de acte de violență, membri ai bandelor interlope. ”Poate că ar trebui ca profesorii să aibă voie să insufle disciplina fără teama de a fi concediați sau mai rău de atât. Și poate că polițiștii ar trebui să le de și câte una peste cap când este nevoie. Însă, dincolo de toate, sper ca guvernul să se uite la Franța și să ia în calcul serviciul militar pentru pentru tinerii noștri rebeli, fără simțul datoriei, leneși, egoiști, obsedați de rețelele sociale, introvertiți și care se autoidentifică drept niște prețioși”.

Europenii, gata de luptă și nu prea

Europenii sunt ”pregătiți” pentru război, arăta un sondaj realizat în această vară de European Council on Foreign Relations. Însă cei care ar trebui să meargă pe front fac nota discordantă. Europenii cu vârste de peste 60 de ani favorizează în mod clar reintroducerea serviciului militar obligatoriu, însă doar 27% dintre tinerii cu vârste între 18 si 29 de ani susțin această idee. Sondajul a fost realizat în 12 state europene, printre care și România.

În Franța, un sondaj Ipsos arăta că 86% dintre francezi susțin o formă de introducere a serviciului militar. Însă doar 41% dintre francezii sub 35 de ani vad cu ochi buni această schimbare.

În Germania, un sondaj publicat de RTL arăta că 54% dintre germani sunt în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu. Însă doar 35% dintre tinerii cu vârste până la 29 de ani susțin acest lucru.

În Polonia, lucrurile nu stau diferit. Potrivit Euronews, 69% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani spun că nu ar lupta pentru apărarea țării. Iar aproape jumătate dintre polonezi consideră că armata nu este capabilă să apere țara. Sociologii polonezi consideră că această lipsă de încredere în armată este unul dintre factorii care îi fac pe tineri să spună că nu ar lupta pentru apărarea țării.

Imigrația poate fi o soluție pentru armată

Setul tot mai diferit de valori între mediul civil și cel militar este una dintre cauzele acestei lipse de atracție fața serviciul militar și cariera militară. „Dacă luați un eșantion aleatoriu de tineri europeni, aceștia sunt foarte departe din punct de vedere ideologic de un eșantion de soldați din aceeași țară în ceea ce privește modul în care văd societatea, aspirațiile lor, ceea ce vor să facă”. „Iar această distanță crește în timp”, spune Vicenzo Bove, profesor de științe politice in Marea Britanie.

„Armatele europene sunt puțin panicate. Imigrația ar putea fi răspunsul”, spunea Bove, menționând că țări precum Spania, Franța și Portugalia iau deja în considerare modalități prin care imigranții să se alăture armatei și să obțină cetățenia după câțiva ani în forțele armate. „Aceasta este probabil cea mai bună cale de urmat”. „Pentru că nu poți forța oamenii să lupte pentru tine și să se alăture forțelor armate, iar oamenii nu vor accepta o revenire la recrutare”.