EXCLUSIV Hari Bucur Marcu: „Nu putem pune mitraliere pe fiecare bloc.” Explicația analistului de securitate după ce o dronă a căzut pe un bloc din Galați

Analistul de securitate Hari Bucur Marcu a criticat comunicatul emis de Ministerul Apărării Naționale după ce o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Acesta consideră că ministerul trebuia să explice mai clar modul în care au operat în acest caz.

„Nu e o chestie militară. Putea să fie un bolovan”

„Comunicatul MApN nu lămurește nimic. Ar trebui să ne spună de la început cum a fost organizată apărarea împotriva dronelor. Trebuie identificată ținta aeriană, să vadă despre ce e vorba, sunt drone care întradevăr pot fi doborâte de avioane de vânătoare din aer.

Dacă nu a fost o astfel de dronă, poate trebuia să fie identificată o țintă terestră pe care drona aia ar fi putut să o lovească. În funcție de valoarea țintei respective, ar fi trebuit luate toate măsurile de combatere a dronelor.

Am înțeles că zbura aiurea și a căzut pe un bloc. Asta nu e nici o chestie militară. Poate să fie un bolovan la fel de bine, din meteorit.”

Hari Bucur Marcu a explicat în discuția cu Cotidianul modul în care funcționează apărarea în fața unei drone care a intrat în spațiul aerian românesc.

Hari Bucur Marcu: Nu poți pune sisteme antidronă din metru în metru

„Apărarea împotriva atacurilor din aer, că sunt cu drone, cu rachete, se face pe înălțime și pe direcție. Dar și pe tipuri de muniții. Într-un fel de aperi împotriva unei rachete balistice intercontinentale cu capacități nucleare și altfel te aperi de o dronă care nu știu ce căuta pe acolo.

Asta este problema, nu există apărare aeriană exhaustivă. Apărarea aeriană se face pe obiective. Avem obiective de apărat, care trebuie apărate, cum e centrala de la Cernavodă, obiective foarte serioase. Și, în afara acestora, trebuie să organizăm apărarea unui obiect zburător care nu poate produce cine știe ce dezastre. Nu se poate să punem o mitralieră pe fiecare bloc.”

Analistul de securitate a transmis faptul că apărarea în fața dronelor se concentrează mai ales pe obiective strategice, bine definite. Totodată, acesta a ținut să sublinieze faptul că drona căzută în Galați nu reprezintă un atac, ci mai degrabă o întâmplare.

„Dronele în mod normal se combat împușcându-le. Mă rog, sunt în momentul de față sisteme, cu inteligență artificială și pot lovi o dronă. Dar nu poți pune un astfel de dispozitiv din metru în metru, pe graniță, dacă vine vreo dronă din afara României s-o dai jos.

În momentul de față, comunicatul MApN ne spune că știau că zboară drona asta, că au văzut când a intrat în spațiul aerian românesc și că au ridicat avioane pentru asta. Mai departe, nu ne spune dacă s-a făcut evaluarea dronei ca potențial de lovire a ceva. Sau dacă a fost vreun obiectiv pe care îl apărau prin ridicarea avioanelor în aer.

Spațiul aerian ca atare nu-l aperi pe fiecare centimetru cub. Aperi obiectivele care sunt pe teritoriu și pot fi lovite din aer. Ați văzut că de obicei cad pe câmp, pe șoproane, dronele astea. Noi încă nu am avut situația de a ne apără în fața unui atac cu drona. Ăstea nu sunt atacuri cu drone. Ceea ce noi nu am avut.”

„Acțiunile de apărare sunt coordonate cu NATO”

Hari Bucur Marcu a vorbit de asemenea despre coordonarea apărării aeriene a României cu aliații din NATO.

„Țintele aeriene se identifică în afara spațiului aerian român. Avem mijloace de observare a spațiului aerian vecin, ucrainean de exemplu, iar spațiul aerian ne oferă toate informațiile, de dinainte să ajungă o dronă sau o rachetă în România. Ucrainenii am înțeles că ne-au oferit posibilitatea de a gestiona spațiul lor aerian împreună cu noi. Și ca observație, și pentru combaterea sistemelor ostile. Nu am ajuns până acolo.

Spațiul aerian românesc este și spațiul aerian NATO. Ca urmare, poliția aeriană și alte elemente de apărare ale spațiului aerian se face în sistem aliat. Fiecare dronă pe care o identificăm e comunicată într-un sistem de alianță, există centre de conducere a acțiunilor aeriene NATO și așa mai departe. Nu suntem chiar de capul nostru să facem tot ce vrem.

În asemenea condiții, ce facem noi e în concordanță cu ceea ce sunt de acord și ceilalți aliați în sistemul de apărare comună.”

Analistul pe probleme de securitate a criticat modul în care statul român alarmează populația în situații de criză. Acesta consideră că modul actual de alertare induce panică în societate.

„Am impresia că fac astfel de alarme exact ca să zgândăre populația”

„Sistemul de alarmare al populației împotriva unui obiect zburător neidentificat corect și care ar putea cădea undeva trebuie și el calibrat. În condițiile de aseară, s-a emis o alarmă care a vizat o populație mare, sculată noaptea. „Băi, treziți-vă că pică drona”, ceva în genul. O să cadă ceva și mai bine să nu fiți acolo. Cam ăsta e tipul de alarmare.

Vă dați seama care sunt consecințele unei astfel de alarmări. Lumea ori nu bagă în seamă alarma, sau dacă o bagă în seamă perturbează activitatea în ziua următoare a zeci de mii de oameni.

Am impresia că fac astfel de alarme exact ca să zgândăre populația, ca s-o sperie. În condițiile în care, la noi nu avem comunicare de război, de criză. Avem război la graniță de aproape cinci ani de zile.”

Totodată, Hari Bucur Marcu a criticat virulent faptul că România nu-și pregătește cetățenii de război. Acesta consideră că autoritățile încalcă un articol din Constituție prin comunicarea vagă referitoare la armată.

Hari Bucur Marcu: Populația nu e pregătită nici psihic, nici tehnic, de război

„În aceste condiții, nu se respectă articolul 31 din Constituție care spune că oamenii trebuie informați obligatoriu de autorități de toate problemele de interes general sau personal.

Ei bine, asta nu se întâmplă. Noi avem un război la graniță despre care nu știm nimic. Nu știm nici ce măsuri luăm pentru ca acest război să nu ne afecteze, nici cum ne poziționăm, împotriva unuia și pentru celălalt, decât declarativ. Nu știm elemente dintr-acestea și mai ales nu știm care este rolul publicului în această situație.

Publicul are roluri, de la faptul că e publicul suveran, are responsabilități de observare cu ochiul liber sau cu mijloace de observare. Rolul de comunicare: „Vezi că a trecut stolul de drone pe aici” și așa mai departe. Lucrurile astea nu se spun la noi, iar populația nu e pregătită nici psihic, nici tehnic, pentru un război.”

Citește și: Președintele Nicușor Dan convoacă CSAT, după ce o dronă rusească a căzut pe un bloc din Galați