EXCLUSIV Lupta cu sinecurile a fost abandonată. Cum a mimat puterea că vrea reformă la Senat

Cele trei persoane care ocupă aceste funcții au susținere politică. Izabela Chencian a fost propusă de PSD, Arany Vikarius de UDMR, iar Mihaela Cătălina Bădoiu de USR.

Cea de-a patra funcție de secretar general adjunct a aparținut PNL. Persoana care a ocupat postul și-a dat demisia după reorganizare și a rămas la nivelul Senatului pe un post de consilier pentru următoarele 2-3 luni, spun surse politice. Mai apoi, aceasta a fost transferată la Ministerul Apărării Naționale, tot pe un post de consilier, spun aceleași surse.

CITEȘTE ȘI: Revoltă la Senat. Povestea celor trei secretari generali adjuncți care ar trebui să fie, de fapt, doi

O primă încercare eșuată

Surse politice mai adaugă pentru Cotidianul că situația trenează de atât de mult timp din cauza unei lupte politice. Mai exact, partidele nu reușesc să se înțeleagă care să renunțe la funcție.

Aceste lupte au fost vizibile în ultima perioadă și în tentativele de rezolvare a situației.

Pe 3 martie, Comisia de regulament din Senat a adoptat un raport pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului. Printre amendamentele depuse s-a numărat și unul care stipula explicit că secretarul general al Senatului este ajutat de doi secretari generali adjuncți. Amendamentul a fost depus de senatorul AUR Constantin Ciprian Iacob, însă a fost respins cu voturile împotrivă ale PNL, USR și UDMR.

CITEȘTE ȘI: VIDEO Abrudean, reacție la materialul Cotidianul. Cum explică existența a trei secretari generali adjuncți în loc de doi

„Exemplul” de la Camera Deputaților

Am stat de vorbă cu reprezentanții acestor partide din cadrul comisiei pentru a afla de ce au votat împotrivă. Răspunsurile au semănat izbitor.

„Este foarte simplu. Regulamentul stabilește regulile de funcționare ale unei structuri. Nu componența sau structura structurii. Adică, mai pe românește, același articol, greșit redactat, cu patru secretari generali adjuncți, fusese modificat în ianuarie și spunea așa: secretarul general este ajutat de doi secretari generali adjuncți.

Din punctul ăsta de vedere, eu cred că structura unei administrații este reglată de organigramă. Poate la un momentat dat vom avea un secretar genereal adjunct, trei sau nu știu cât”, a declarat Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL.

„Pentru că dacă vă uitați în Regulamentul Camerei Deputaților nu este prevăzut nici acolo numărul de secretari generali adjuncți. Cred că organigramele nu ar trebui să se stabilească în Comisia de Regulament. Cred că în Comisia de Regulament trebuie să fie făcut cadrul general și nu de fiecare dată când organigrama Senatului se schimbă, atunci trebuie să schimbăm și Regulamentul Senatului.

Cred că este contraproductiv să facem așa. Din acest motiv, uitându-mă în Regulamentul de la Camera Deputaților, am considerat că este mult mai practic să nu avem acolo scris număr”, a declarat Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR.

„Am votat împotrivă pentru că eu am avut o propunere în care am susținut să fie identic cu Camera Deputaților, fără număr de funcții de SGA. Eu susțin că nu în Regulament trebuie stipulat numărul funcțiilor pe acest domeniu. Așa e normal, după părerea mea. Ăsta a fost singurul motiv”, a declarat și Máté Kovács, senator UDMR.

CITEȘTE ȘI: VIDEO Reformă pe sprânceană la Senat. Cei trei adjuncți, care ar trebui să fie doi, au rămas pe funcție

Amendament respins „din orgoliu”

Doar că argumentul potrivit căruia nu în Regulamentul Senatului ar trebui stipulat numărul exact de secretari generali adjuncți a fost combătut chiar de Mircea Abrudean, președintele PNL Senatului.

„S-a decis, într-adevăr, acest lucru pe reorganizare, doar că Regulamentul Senatului, care este actul suprem, să-i spunem, din această perspectivă, nu a fost modificat. În acel Regulament, care este cel mai important act al funcționării Senatului, sunt în continuare patru secretari generali adjuncți, deci n-am funcționat în ilegalitate în niciun fel. Cu siguranță, trebuie corelate toate aceste lucruri, le-am spus și colegilor mei”, a declarat Mircea Abrudean, în decembrie 2025.

Totodată, la rândul său, Daniel Fenechiu a avut un amendament în comisia din martie, care prevedea că „Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului, ajutat de secretarii generali adjuncți, conform organigramie”. Expresia „conform organigramei” este esențială, asta pentru că în organigramă sunt prevăzute două posturi de secretar general adjunct. Nu trei, așa cum se întâmplă în practică. Amendamentul senatorului PNL a fost respins. „Din orgoliu”, spune acesta.

A doua încercare sortită eșecului

Pe 9 martie a ajuns pe ordinea de zi a ședinței Senatului raportul Comisiei de regulament. Cum amendamentele privind secretarii generali adjuncți fuseseră respinse în comisia raportoare, singura variantă era ca acestea să fie resusținute în plen pentru a mai avea o șansă.

Mai exista, însă, o variantă. Un alt punct de pe ordinea de zi era „Proiectul de hotărâre privind eliberarea din funcție a unui Secretar general adjunct al Senatului”. Problema părea că se va rezolva sau cel puțin va ajunge la o dezbatere la nivelul plenului.

Nu s-a întâmplat asta, pentru că Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, a propus retragerea de pe ordinea de zi a celor două puncte. Bineînțeles, colegii de coaliție au susținut propunerea, astfel că punctele au fost retrase.

„Păstrați sinecuri, funcții care nu au niciun obiectiv. Doar salarii, birouri și secretariat”

Opoziția s-a enervat, mai ales că doar cu câteva minute în urmă părăsise sala de plen Ilie Bolojan, artizanul reorganizării, care participase la dezbaterea și votul moțiunii simple împotriva ministrului Dragoș Pîslaru.

„Vă atrag atenția că tocmai președintele de partid, prim-ministrul României care vine în plenul Senatului doar pentru a semna și a își susține colegii împotriva cărora noi depunem moțiuni, a adoptat în ianuarie 2025 o reducere a personalului Senatului României. Era o chestiune destul de simplă să punem în acord Regulamentul cu decizia luată în ianuarie 2025 de actuala coaliție.

Văd că băgați cu toții capul în pământ precum struțul. Ați fugit din bănci, pentru că tot dumneavoastră ați votat ca acest Senat să aibă doi secretari generali adjuncți și acum nu vă înțelegeți pe care să îl dați afară. Păstrați sinecuri, funcții care nu au niciun obiectiv. Doar salarii, birouri și secretariat”, a declarat Constantin Ciprian Iacob, senator AUR.

„Sesizez că USR a cerut retragerea acestui punct de pe ordinea de zi fix după ce domnul Bolojan a ieșit din sală. De ce nu ați retras acest punct cât timp domnul Bolojan era aici, în băncuță. Să îi spuneți domnului Bolojan că, după ce a făcut el niște restructurări pe aici și a zis să facem niște economie, astăzi veniți și retrageți acest punct.

(…) Mai plătim încă o lună o a treia persoană care nu mai figurează în organigramă. În fața poporului veniți și spuneți că sunteți de acord cu tăieri, că sunteți cei mai curați. Și pe partea cealaltă veniți și susțineți în funcții persoane, pe o organigramă care nu mai există, din bani publici. Când va veni Curtea de Conturi, vreau ca USR să răspundă, pentru că dumneavoastră ați retras”, a spus și Cosmina Cerva, senatoare PACE.

Curtea de Conturi, la Senat

Iar Curtea de Conturi chiar a venit. În această perioadă, instituția efectuează un control la nivelul Senatului, potrivit surselor Cotidianul. Informația a fost confirmată de Mario Oprea, secretarul general al Senatului, care a sugerat, însă, că este vorba de controlul anual.

„Curtea de Conturi efectuează atât la Senat cât și la Camera Deputaților misiuni anuale de audit”, a precizat acesta.

Întrebat dacă în cadrul controlului sunt verificate și aspectele referitoare la cele trei posturi de secretar general adjunct, Mario Oprea a transmis că „Curtea de Conturi poate include în misiune ce verificări își propune. Instituția pune la dispoziție documentele solicitate”.

„Ce vă informăm este din perspectiva Senatului. De regulă, misiunea anuală de audit se efectuează pe parcursul mai multor săptămâni, timp în care avem datoria să prezentăm documentele solicitate”, a adăugat Mario Oprea.

A treia încercare…degeaba

Pe 16 martie, raportul privind modificările și completările Regulamentului Senatului a ajuns din nou în plen, inclusiv cu cele două amendamente referitoare la secretarii generali adjuncți respinse. Înainte de ședință, Cotidianul i-a adus aminte lui Mircea Abrudean, președintele Senatului, că în urmă cu trei luni declara că situația trenează din cauza faptului că modificarea nu a fost operată la nivelul Regulamentului.

I-am mai transmis acestuia că în comisia raportoare a existat un amendament explicit în acest sens, care a fost respins inclusiv cu votul împotrivă al PNL. Întrebat cum i se pare acest vot și dacă va face ceva pentru a corecta situația în plen, Mircea Abrudean a precizat că „vom vedea în plen, pentru că plenul este suveran”.

„Dacă există amendamente respinse, ele pot fi susținute în plen și închisă această situație. Din punctul meu de vedere, eu cred că situația trebuie rezolvată așa cum prevede reorganizarea și cred că asta se va întâmpla”, a completat acesta.

Doar că în plen n-am apucat să vedem nimic, iar situația nu a fost rezolvată. De ce? Pentru că același Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, a propus retrimiterea proiectului la comisii pentru două săptămâni.

„Tocmai pentru că nu este clar cum ar trebui să fie, s-a propus trimiterea la comisie”, a precizat Sorin Șipoș pentru Cotidianul.

Ce salarii și beneficii au secretarii generali adjuncți

Între timp, salariile și beneficiile pentru cele trei secretare generale adjuncte curg. Un document din 31 martie 2025 arată că salariul pentru un astfel de post este de 21.863 de lei brut. La acest venit se adaugă și alte beneficii, cum ar fi mașină cu șofer pentru fiecare dintre secretarii generali adjuncți, dar și consilieri plătiți din banii Senatului.

Amintim că în ianuarie 2025, Ilie Bolojan anunța o restructurare la nivelul Senatului, motivând că actuala organigramă „nu mai asigură funcţiile necesare desfăşurării unei activităti parlamentare eficiente”.

Pe 30 mai, Ilie Bolojan anunța că procestul de restructurare a fost finalizat și că numărul de posturi a fost redus de la 796 la 649, ceea ce înseamnă o tăiere cu 20%.

„Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecţie aglomerată din Bucureşti, valoarea estimativă a unui pasaj rutier fiind de 10 milioane de euro. Gândiţi-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituţii şi calculaţi câte pasaje s-au pierdut până acum”, a precizat Ilie Bolojan.