„Muzeul Naţional Cotroceni” organizează miercuri, 12 iunie 2013, ora 18.00, în Spaţiile Medievale, vernisajul expoziţiei ”Ştefan Luchian – univers artistic”.
Expoziţia, ce va fi deschisă până la 31 august, cuprinde un număr de peste 100 de lucrări, uleiuri pe pânză şi carton, pasteluri, acuarele, cărbune, tuş şi creion, acoperind întreaga tematică a creaţiei lui Ştefan Luchian: flori, peisaje, portrete, natură statică, nuduri. Sunt expuse, de asemenea, obiecte personale ale pictorului: şevalet, penel, cutia de culori, scaun, bască, alături de un bust al artistului, semnat de sculptorul Dimitrie Paciurea.
Printre lucrările amintim: “Autoportret” (acuarelă), “Autoportret” (u/c), “Portretul lui Mihai Eminescu” (cărbune), “Trandafiri” (pastel), “Trandafiri albi” (u/c), “Anemone” (pastel, 1905), “Garoafe” (u/c), “Crizanteme în vas” (pastel), “Albăstrele” (u/c), “Maci şi spice în ulcică” (u/p), “Natură moartă – flori” (u/p), “Mere” (u/p), “Vişine” (acuarelă 1902-1904), “Femeie cu pălărie roşie şi voaletă” (pastel), “Roşior” (Ofiţer român călare) u/p, “Margine de crâng” u/p, “Peisaj” (pastel), “Car cu boi dejugaţi” (pastel), “Păstoriţa” (u/c), “Nud culcat în peisaj” (acuarelă), “Vara” şi “Toamna” (schiţe pentru panouri decorative în vederea decorării casei lui Victor Antonescu, din anii 1900-0901)…
Ştefan Luchian s-a născut la 1 februarie 1868 la Ştefăneşti (jud. Botoşani), iar din 1873, s-a mutat împreună cu familia la Bucureşti, urmând clasele primare la Gimnaziul Sf. Sava.
Din 1885, Ştefan Luchian, a cărui vocaţie de pictor s-a manifestat încă din copilărie, s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1889. În acelaşi an, a plecat la München, unde a studiat două semestre la “Akademie der Bildenden Künste”. Întors în ţară, a participat cu lucrări la expoziţia organizată la Ateneu de asociaţia “Cercul Artistic”.
În cursul anului 1892, Ştefan Luchian a plecat la Paris, unde a studiat la “Academia Julian”, lucrând cu W. Bouguereau şi Tony Robert-Fleury, fiind influenţat de pictorii impresionişti Manet şi Degas. Doi ani mai târziu, a expus opt lucrări la “Expoziţia artiştilor în viaţă”, deschisă la Ateneu, fiind premiat cu medalia a III-a. În februarie 1898 a participat cu 20 de lucrări la expoziţia Societăţii “Ileana”, pictura sa fiind întâmpinată elogios de critică, iar în cursul anului 1900 două pasteluri ale sale au figurat în “Expoziţia Universală” de la Paris.
În cursul anilor 1901-1902 s-au manifestat primele semne ale bolii care l-a răpus – o afecţiune a măduvei spinării, maladie cunoscută sub numele de scleroză multiplă – care, după ameliorări trecătoare, alternând cu noi agravări, l-a lăsat infirm pentru tot restul vieţii. Luchian a continuat să picteze, participând la expoziţii personale şi de grup şi fondând, alături de alţi artişti, societatea “Tinerimea artistică”, în 1901, la ale cărei expoziţii anuale a participat în mod constant. Din 1909, Ştefan Luchian a fost ţintuit în fotoliu, reuşind totuşi să creeze în continuare.
După ani de luptă cu boala şi de suferinţă, Ştefan Luchian s-a stins din viaţă la 28 iunie 1916.
Prilejuită de împlinirea a 145 de ani de la naşterea celui care a fost numit „poetul plastic al florilor”, şi „cel mai mare artist pictor, după Grigorescu”, expoziţia este organizată în colaborare cu 16 prestigioase instituţii din Bucureşti şi din ţară: Muzeul Naţional de Artă al României, Biblioteca Academiei Române, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, Muzeul de Artă, Braşov, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău, Muzeul Judeţean Botoşani, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Regiunii Porţile de Fier Drobeta-Turnu Severin, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea – Muzeul de Artă.
Expoziţia „Ştefan Luchian – univers artistic” continuă proiectul iniţiat de Muzeul Naţional Cotroceni, legat de readucerea în atenţia marelui public a unor opere de o inestimabilă valoare, semnate de mari clasici ai picturii româneşti: Carol Popp de Szathmari, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Nicolae Dărăscu, Theodor Pallady, Rudolf Schweitzer Cumpăna, Iosif Iser.
Vernisajul va fi urmat de un concert cu piese de Johann Sebastian Bach – compozitorul preferat al pictorului Ştefan Luchian – susţinut de violoncelistul Marin Cazacu, violonista Simina Croitoru şi pianista Clementina Ciucu.
