Facebook – rețeta cenzurii lui George Soros

La începutul lunii mai, Facebook a anunțat care sunt primii membri ai consiliului de supraveghere, cel care ”va lua decizii finale și obligatorii despre ce tip de conținut online va fi permis sau nu”, după cum arată chiar Facebook. Majoritatea membrilor sunt oameni de stânga, progresiști după chipul și asemănarea lui George Saoros, cu a cărui fundație mulți dintre ei au legături, scrie Judicial Watch. Acești membri ai consiliului Facebook reprezintă un nou model de moderare a conținutului online, care va susține ”libertatea de expresie în limitele normelor internaționale și ale drepturilor omului”.

Cum se externalizează cenzura

”Consiliul – cu 20 de membri independenți care va decide ce postări vor fi blocate pe motiv că conțin informații false, hărțuiesc sau incită la ura – este o rețetă pentru cenzura de stânga”, scrie New York Post. Presa progresistă a scris că alegerea unor persoane cu viziuni liberale pentru consiliul Facebook a fost un lucru firesc, din moment ce activiștii pentru drepturile omului sunt în general liberali. Însă un asemenea raționament arată că nu se mai face nicio disnticție acum între activismul politic și domeniul foarte difuz și deseori ideologizat al drepturilor omului. Avem parte de aceeași rețetă de la CEDO: un judecător la CEDO poate face legea, deoarece Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dupa care se judeca la CEDO, nu este un Cod Penal sau Civil cu mii și mii de articole – are câteva articole generale despre drepturile omului, motiv pentru care libertatea de apreciere a judecătorilor este imensă.

Revenind la consiliul Facebook, New York Post scrie că acesta are scopul de a-l scoate dintr-o încurcătură pe Mark Zuckerberg: acum, fondatorul Facebook va putea spune că nu este responsabil pentru ce anume interzice platforma sa. Practic, cenzura a fost externalizată și Zuckerberg se poate spăla pe mâini.

Este extrem de interesant ca formarea acestui consiliu de supraveghere Facebook plini de personaje ce au avut legaturi cu Soros a venit la cateva luni dupa ce miliardarul l-a atacat, la Forumul Economic Mondial de la Davos, pe fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg. La nici două zile, Hillary Clinton l-a atacat și ea pe Zuckerberg. Apoi, pe 31 ianuarie 2020, Soros a revenit în paginile The New York Times cudeclarația ”Mark Zuckerberg nu ar trebui să controleze Facebook”. În presa de peste Ocean s-a speculat la acel moment că miza lui Soros este transformarea Facebook în companie de utilitate publică, o companie de utilitate publică în Statele Unite care să fie folosită însă de o lume întreagă, la care o lume întreagă să contribuie cu propriile informații private. Practic, Soros ar urmări să transforme cea mai mare platforma socială într-un ”minister al adevarului”.

Și nu doar Soros, daca este sa ne uitam la ultimele initaitive ale presedintelui Trump. Președintele SUA a semnat, pe 28 mai, un decret care însărcinează o agenție federală să trimită o petiție la Comisia Federală pentru Comunicații, pentru a suspenda imunitatea pentru conținutul postat de utilizatori de care se bucură. Practic, decretul lui Trump nu face decât să ofere taberei conservatoare inițiativa și oportunitatea de a influența  procesul transformării platformelor sociale în companii de utilitate publică controlate de guvernul SUA, de unde și nervozitatea taberei progresiste.

”Aleșii” Facebook

Pe 6 mai, The Guardian informa că primii membri ai comitetului de supraveghere sunt fostul premier danez social-democrat Helle Thorning Schimdt (cunoscută pentru selfie-ul pe care și l-a făcut împreună cu Barack Obama, în Africa de Sud, în 2013), activista yemenită pentru drepturile omului Tawakkol Karman, laureată al Nobelului pentru Pace în 2011 (acum membră în comnsiliul consultativ al Transparency International, care primește finanțări de la fundația lui George Soros), Alan Rusbridger, fost redactor-șef al principalei publicații britanice de centru-stânga, The Guardian, și Catalina Botero Marino, raportor special pentru libertate de expresie a Organizației Statelor Americane. Acești patru membri au fost selectați de Facebook, companie al cărei vicepreședinter pentru Comunicare și Afaceri Globale este nimeni altul decât fostul vicepremier britanic Nick Klegg, fost lider al Partidului Liberal Democrat.

Acești patru membri, împreună cu Facebook urmau să-i aleagă pe ceilalți 16 membri ai comitetului de supraveghere. Iar alegerea a fost pe măsura CV-ul lor. Membrii selectați sunt progresiști, inclusiv un prieten apropiat al miliardarului George Soros. Alți membri ai board-ului Facebook și-au exprimat public disprețul față de președintele Dobnald Trump sau au donat bani pentru campaniile democraților americani, pentru președintele Barack Obama, pentru Hillary Clinton sau fosta prezidențiabilă Elizabeth Warren (cea care, în 2016, a susținut sus și tare că are rădăcini amerindiene, în speranța creșterii capitalului electoral în tabăra progresistă, atât de sensibilă la chestiunea minorităților de orice fel).

De la Universitatea lui Soros, la CEDO și apoi la cenzura Facebook

Printre cei 20 de membri ai board-ului Facebook îl întâlnim pe Andras Sajo, primul decan al Școlii de Studii Juridice a Universității Central Europene, înființată de George Soros la Budapesta. Sajo a fost vreme de aproape zece ani judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. A fost și membru al consiliului director al Inițiativei pentru Justiție din cadrul Fundației pentru o Societate Deschisă, a lui George Soros, scrie Judicial Watch. Nu ar trebui deloc să ne mire că un judecător de la CEDO are un asemenea parcurs și asemenea legături cu Soros. Un raport realizat de juristul francez Gregor Puppinck, director al Centrului European pentru Drept și Justiție, despre care Cotidianul a relatat, arăta cum a CEDO a fost inflitrată de apropiați și colaboratori ai Fundației pentru o Societate Deschisă. De ce ar influența Soros fiecare din cele 47 de state semnatare ale Convenției Europene a Drepturilor Omului când poate să le dicteze prin intermediul unei jurisdicții internaționale, adică CEDO? Nu trebuie decât să aibă judecători apropiați la curtea de la Strasbourg.

Revenind la Andras Sajo, trebuie spus că acesta a fost unul dintre judecătorii de la CEDO în cazul Latusi împotriva Italiei, un caz în care CEDO a decis unanim că prezența criucifixelor în școlile din Italia violează amintita convenție europeană. Decizia a fost ulterior schimbată.

”Legăturile puternice ale lui Sajo cu Soros sunt îngrijorătoare. Prin intermediul FSD, Soros finanțează o mulțime de proiecte în întreaga lume menite sa promoveze agenda stângistă, destabilizând guverne legitime, promovând ștergerea granitelor și a identităților, finanțând proteste și orchestrând în scop politic crize ale refugiaților. Pare neverosimil, însă există o legătură financiară și nu numai între fundația lui Soros și guvernul SUA”, scrie Judicial Watch.

Câte divizii are Soros?

”Cel puțin zece dintre membrii comitetului de supraveghere de la Facebook sunt legați de grupări de stânga si de Soross si au beneficiat de pe urma donațiilor sale. Alan Rusbridger, fostul redactor-șef al The Guardian și profesor la Oxford, a primit 750.000 de euro din partea fundației lui Soros, în 2018. Rusbridger a fost și șef al think tank-ului Ditchely Foundation, care a organizat o conferință împreună cu Fundația pentru o Societate Deschisă despre schimbările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord și despre înțelegerea islamului politic.

Mai departe. ”Afia Asantewaa Sariyev, avocat specializat în drepturile omului, este manager de program la Inițiativa pentru Africa de Vest a fundației lui Soros. Sudhir Krishnaswamy, avocat indian și activist al societății civile, este șeful unui ONG progresist numit Centrul Cercetări Juridice și Politice, care se axează pe drepturile transsexualilor, pe egalitatea de gen și sănătate publică. Acest grup a primit un grant de 1,4 milioane de dolari de la fundația lui Soros, între 2016 si 2018”, scrie Judicial Watch.

Lista ”juriului” de la Facebook cu conexiuni la Soros continuă. ”Julie Owono este directoarea unui ONG din Paris, Internet Sans Frontieres, care susține dreptul la intimitate și libertatea de exprimare online. În 2018, ONG-ul acesta a devenit membru al Global Network Initiative, un consorțiu ce se ocupă de politici legate de mediul online, finanțat generos de Soros. Nighat Dad este un avocat pakistanez care a înființat Digital Rights Foundation, o fundație pakistaneză ce a primit 114.000 de euro de la fundația lui Soros. Fundația aceasta a mai primit finanțări și de la Facebook Irlanda. Ronald Lemos este un profesor din Brazilia care a făcut parte din consiliul director al Mozila Foundation, care a primit 350.000 de dolari de la fundația lui Soros, în 2016. El a fost membru și al altui grup, Acces Now, care a primit, de asemenea, finanțare de la Soros.

Până și fostul premier danez Helle Thorning-Schmidt are o legătură cu George Soros – este membră a consiliului director al Centrului European petru Relații Internaționale, o organizație care a primit 3,6 milioane de dolari de la fundația lui Soros, în 2016 și 2017. Ea face parte și din International Crisis Group, care a primit 8,2 milioane de euro de la fundația lui Soros, iar în conducerea organizației se află George Soros și fiul său, Alexander. Thorning-Schmidt este membră și a consiliului consultativ al Atlantic Council (care a primit peste 300.000 de dolari de la Soros în ultimii ani) și în consiliul consultativ al Centrului pentru Dezvoltare Globală, care a primit jumătate de milion de la fundația lui Soros, în 2018.

Botero Marino face parte din Proiectul pentru Libertatea de Expresie al Univesității Columbia, care este finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă, și a fost membră a grupului Article 19, care a primit 1,7 milioane de dolari de la fundația lui Soros, între 2016 și 2018. Maina Kiai este director al Global Alliances and Partnerships din cadrul Human Rights Watch, care a primit 275.000 de dolari de la fundația lui Soros, în 2018. Este și membră în consiliul consultativ al Inițiativei pentru Drepturile Omului a însăși Fundației pentru o Societate Deschisă. A mai fost membru fondator al Comisiei pentru Drepturile Omului din Kenya, finanțată cu 615.000 de euro de George Soros, în ultimii doi ani.

Alți membri ai comitetului Facebook l-au calomniat pe președintele Trump în postările lor pe platformele sociale și le-au donat bani politicienilor democrați. Profesoara taiwaneză Katherine Chen’s a postat pe Twitter numeroase opinii anti-Ytrump și pro-Obama. Nicolas Suzor, profesor de drept în Australia, a redistribuit pe Twitter un articol în care Trump era comparat cu Hitler, iar profesorul Jamal Greene, de la Columbia University, a făcut campanie pentru Obama, Hillary Clinton și Elizaberh Waren. Profesoara Pamela Karlan, de la Stanford, a susținut impeachmentul lui Trump și l-a atacat pe fiul adolescent al președintelui.

În noul consiliu al Facebook sunt doar câțiva membri cu orientări conservatoare, precum profesorul de drept Michael McConell, de la Stanford. Însă până și acest profesor, scrie The New York Post, deține o firmă (Wilson Sonsini) care reprezintă elitele corporatiste din Slicon Valley.

Cealaltă față a diviziei de cenzura de la Facebook

Nu trebuie să ne mire deloc componența consiliului Facebook, având în vedere că, în 2018, această platformă a lui Mark Zuckerberg a încheiat niște parteneriate pentru verificarea informațiilor cu: Insitutul Internațional Republican, Institutul Național Democrat și Atlantic Council (despre care am amintit și mai sus). Insitutul Internațional Republican și Institutul Național Democrat, au fost create în anii 1980 și sunt finantațe de guvernul SUA. Institutul Național Democrat a fost înființat și este condus și acum de fostul secretar de Stat al SUA Madeleine Albright, pupila lui Zbigniew Brzezinski. Insitutul republican, înființat în 1983, a fost condus vreme de 25 de ani de senatorul John McCain. Ambele institute devenite partenere Facebook sunt finanțate de National Endowment for Democracy, organizație non-profit finanțată de Congresul SUA ce are rolul de a promova democrația în străinatate, implicată în mai toate revoluțiile colorate din estul Euroei și spațiul ex-sovietic.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2

5 Comentarii

  1. Cica libertatea presei si a opiniei… dar ei publica doar ce le convine si cenzureaza opinii care sunt opuse ideologiei lor. Au cenzurat „Pe aripile vantului”, am inteles ca au distrus o statuie a lui Crisofor Columb ca era simbol al genocidului, carti retrase de la vanzare pe Amazon, statuia lui Abraham Lincoln din Londra vandalizata, au incercat si la cea a lui Winston Churchill… pacat ca au topit statuia lui Lenin de la Piata Scanteii, puteam sa le-o trimitem „luptatorilor pentru libertate” care au ocupat centrul orasului Seattle. Miscarile astea incearca sa distruga orice element care promoveaza valorile societatii… mai ramane sa dea foc si la biserici, sinagogi, sa distruga statuile reprezentand Justitia.

  2. The Guardian nu mai e de mult timp un ziar de centru-stanga.
    The Guardian este un ziar de stanga curata cu accente de stanga extrema.

  3. Nici daca-l rugam pe Dl Marchievici sa-mi ofere noi dovezi, care nu-mi sunt la indemana, despre Cominternistul miliardar bolsevic Söros nu o facea mai amplu si mai la obiect! Totul se leaga ca de un fir rosu, cenzura si extrema stanga, toti
    „consilierii” proveniti din Centrul si Estul european precum Kissinger, Brezinzki si Pacepa ai presedintilor ILEGALI ai SUA, miliardarii FOSTI EVREI BOLSEVIZATI care cheltuie miliarde pt instalarea presedintilor ILEGALI si destructurarea
    democratiilor occidentale cu ajutorul a numeroase organizatii „civice” si institutii internationale de…camuflaj.

  4. Infiintat de bill (criminalul international), cind exista deja Instagram. A fost conceput initial pt. a da O mare tzeapa fraierilor, de oriunde de pe glob. Pe scurt :au vindut actiuni la un pret (foarte multi lucratori in IT-dobitoci cu acte, au cumparat), dupa care (ce sa vezi???!!!) preturile actiunilor au scazut (lasindu-i pe fraieri, fara bani). Vechea metoda.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.