Faceți ce spune, nu ce face Pentagonul

Conflict de interese flagrant! Asta ar putea spune în România cei care acuză constant orice tangență între guvernanți și mediul de afaceri autohton

Faceți ce spune, nu ce face Pentagonul

Conflict de interese flagrant! Asta ar putea spune în România cei care acuză constant orice tangență între guvernanți și mediul de afaceri autohton

Duminică, președintele SUA a anunțat că Patrick Shanahan va fi secretar interimar al Apărării, după plecarea precipitată a generalui John Mattis, în urma unor neînțelegeri mari cu Donald Trump, legate mai cu seama de anunțul retragerii trupelor americane din Siria.

Numirea lui Shanahan în fruntea Pentagonului este una neobișnuită, dar, pe de altă parte, una caracteristică sistemului american. Istoria politică americană arată că, atunci când un secretar al Apărării este demis sau își dă demisia, el nu este înlocuit de un ministru interimar, ci își continua rolul până la numirea unui șef plin al Pentagonului. Spre exemplu, în 2014, când Barack Obama a primit demisia lui Chuck Hagel, acesta din urmă a rămas în funcție până la numirea lui Ashton Carter, aproape patru luni mai târziu. Președintele Donald Trump a decis să nu mai respecte această tradiție.

Pe de altă parte, sunt nenumărate exemple de foști înalți oficiali SUA care, după închierea mandatului în administrație au acceptat să devină lobby-iști, consilieri, manageri în marile companii americane care aveau interese directe în zona executivă acoperită de fostul oficial. Nu sunt puține nici exemplele managerilor marilor corporații angajați de administrațiile americane. William Lynn, un apropiat al guvernărilor democrate, este un exemplu bun. A fost numit asistent al secretarului Apărării în administrația Clinton, iar la încheierea mandatului a fost angajat de Raytheon, unul dintre producătorii sistemelor de rachete Patriot. După șapte ani petrecuți în complexul militaro-industrial american, Lynn revine în administrație, numit, în 2009, adjunct al secretarului Apărării în administrația Obama.

Același lucru s-a intâmplat acum cu actualul șef interimar al Pentagonului. Patrick Shanahan a lucrat vreme de aproape trei decenii la Boeing, unul dintre marii costructori americani de arme, după care a fost numit numărul doi la Pentagon. Acum este șef interimar al Pentagonului.

Conflict de interese flagrant! Asta ar putea spune presa din România care acuză constant orice tangență între guvernanți și mediul de afaceri, în special autohton. Dar nu o spune. Și nu o face nici presa americană, pentru că este vorba despre o tradiție, însă nu neapărat una lipsită de polemici în jurul principiului ”ușilor turnante” în politică – ieși din administrație și intri în zona de resort din business sau invers. În Europa, unul dintre cele mai flagrante cazuri este cel al fostului președinte al CE Jose Manuel Durao Barroso, cel care a siluit proiectul european, transformând Europa socială din scop al integrării în simplu mijloc de captare a susținerii europenilor pentru un proiect teuton auster. Barroso, autorul oficial a ”decalogului” înmânat guvernului României spre menținerea regimului Băsescu, a intrat pe statele de plată ale Goldman Sachs la scurt timp după ce a părăsit biroul de la Bruxelles.

La Pentagon sunt nenumarate ”uși turnante”. Organizația Project of Government Oversight întocmea în acest an un raport în care număra sute de asemenea cazuri. 645 de situații în care principalele 20 de mari companii care făceau afaceri cu Pentagonul (în 2016) au angajat foști oficiali guvernamentali, ofițeri, congresmani și consilieri din Congres în calitate de lobby-iști, membri ai consiliilor de administrație, șefi executivi. Cel puțin 380 de fosti angajați ai Pentagonului au  intrat în mediul privat pentru a lucra pentru marii producători de arme în calitățile amintite. Majoritatea au luat calea birourilor Lockheed Martin, Boeing, Rayteon, General Dynamics, Northrop Grumman. 68 de generali, 9 amirali, 23 de viceamirali au trecut prin ”ușile turnante”. ”Restricțiile legate de etică interzic anumite conflicte, dar multe uși turnante creează conflicte de interese efective sau măcar aparența unora care, deși nu sunt explicit ilegale, pot fi dăunătoare. Ele pot duce la favoritism, programe de armament ineficiente și acorduri proaste. Asemenea conflicte pot fi dăunătoare pentru agențiile guvernamentale și pentru misiunea lor de a cheltui banii contribuabililor”, arata raportul amintit.

Fostul șef al Pentagonului, James Mattis, generalul despre care se spunea că dormea cu meditațiile lui Marcus Aurelius sub pernă, nu era nici el străin de asemenea practici. În timp ce era şeful Central Command, Mattis a făcut presiuni pentru ca armata să achiziţioneze echipamentele Theranos, firma care promitea în 2012 că va revoluţiona analizele de sânge.

Am putea crede că răposatul senator american John McCain se opunea acestor practici atunci când, în 2017, aproape că a blocat numirea lui Shanahan ca număr doi la Pentagon. McCain spunea atunci că fostul șef de la Boeing ar putea fi ”vulpea în cotețul găinilor” la Pentagon. Însă cuiul pe care McCain îl avea împotriva managerului de la Boeing ținea nu de posibilele conflicte de interese, cât de livrarile de arme letale pentru Ucraina, susținute de senator.

Acum, oficiali de la Pentagon au declarat pentru Newsweek că numirea lui Shanaham va fi benefică pentru compexul militaro-industrial. Problema este însă că Shanahan ”nu are un fond de gândire strategică și politică”. Cu siguranță că acest lucru contează mai puțin, câtă vreme administrația Trump și-a instruit încă de anul trecut ambasadele din întreaga lume să acționeze ca agenți de vânzări, mult mai ferm în privința vânzărilor de arme, să intervină pe lângă guvernele țărilor în care sunt acreditați pentru a accelera încheierea contractelor sau pentru a obține noi negocieri.

În discusrul de final al președinției sale, Dwight Eisenhower a avertizat asupra influenței crescânde a complexului militaro-industrial american, care ar putea ”amenința libertățile și procesele democratice”. O spunea, în 1961, un militar de carieră, unul dintre cei doar cinci generali de cinci stele din istoria SUA. Principiul carierei politice și de afaceri al carierei secretarului interimar Shanahan face o confuzie intre ce este bine pentru corporații (bugetele uriașe ale Pentagonului, războaiele nesfârșite, prețurile uriașe ale sistemelor de apărare) și ce este bine pentru eficiența armatei ca protector al cetățenilor.

 

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. E evident conflictul de interese dar pe de alta parte ganditi-va ca cineva care a lucrat in administratie si apoi intr-o ramura industrala apropiata are cu mult mai multa experienta cand se intoarce in administratie. Sunt de parere ca perioada a fost una de augmentare a profesionalismului in domeniu. In aceste cazuri este foarte importanta integritatea omului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.