Falsul lui Maiorescu privitor la diagnosticul de sifilis al lui Eminescu (I)

O serie de documente uluitoare scot la lumină un adevăr pe care mulți fie nu-l știu, fie îl știu dar refuză să-l discute. Boala sau presupusa îmbolnăvire de sifilis a lui Mihai Eminescu, poetul nostru național. Cât adevăr și câtă minciună este în acest caz dar și care este implicarea lui Titu Maiorescu? Ce interes avea acesta? Încearcă să facă lumină Constantin Barbu, membru Academia Europensis Scientarum Artium Litterarumque din Paris.
I.

Există în biografia lui Eminescu câteva momente-cheie încă nedescifrate. Enigma acestor momente-cheie din viața lui Eminescu trebuie descifrată prin apel la documente originare.

O problemă complicată, cea a presupusului sifilis pe care l-ar fi avut Eminescu, a fost lansată de Maiorescu și s-a rostogolit în cărțile de eminescologie până la singurul eminescolog mare, anume Călinescu.

Există în Arhivele naționale o scrisoare a doctorului vienez Leidesdorf, scrisoare care, de fapt, este un fals al lui Titu Maiorescu. Ce a făcut Maiorescu? A primit o scrisoare de la C. Popazu în 16 decembrie 1883, și, în această scrisoare despre diagnoza lui Eminescu, se afla o epistolă a doctorului Leidesdorf (cel care, împreună cu doctorul Obersteiner, se ocupa de Eminescu la sanatoriul Ober-Döbling), scrisoarea doctorului vienez având pliurile scrisorii lui Popazu. Maiorescu a distrus scrisoarea doctorului Leidesdorf și a scris o epistolă falsă despre sifilisul lui Eminescu, semnându-l în fals pe doctorul Leidesdorf. Dacă doctorul Leidesdorf ar fi scris că Eminescu are sifilis, Maiorescu nu ar fi făcut falsul.

Demonstrația noastră este una de grafologie. Comparăm scrisul lui Maiorescu din epistola falsificată și o notă a lui Maiorescu din propriul jurnal.

Așadar, în scrisoarea expediată din Viena în data de 16 decembrie 1883 C. Popazu îi scrie lui Titu Maiorescu:

„Iubite Nene,

De două ori am fost la institut fără a fi putut vorbi cu Leidesdorf sau Obersteiner. Am lăsat carte de vizită cerând informații, mai cu samă diagnoza. Zilele trecute am primit de la Leidersdorf epistola, pe care îmi iau voia a o alătura.

Sâmbătă cred că voi putea vedea iară pe Eminescu și voi putea afla mai multe de la Leidersdorf.

Al Dtale prea devotat

C. Popazu

Sărutări de mâni Leliței și Nepoatei“

În această mică epistolă a lui Popazu se află pliată scrisoarea pe care Leidesdorf i-ar fi trimis-o lui Popazu.

Iată facsimilul epistolei datate de falsificatorul Maiorescu ca fiind din data 13.12.1883.

Pentru scrisoarea falsificată de Maiorescu, am apelat la o transcriere oficială executată în Germania de către domnul Uwe Klein, în octombrie 2019. Iată transcrierea oficială a domnului Uwe Klein.

Pentru „[Unterschrift]“ trebuie să citim Leidesdorf.

Transcrierea am obținut-o grație domnului Dr. Ioan Teodor Marcea. Iată traducerea textului:

„Domnia Voastră,

Domnul Eminescu suferă de o afecțiune maniacală persistentă a cărei cauză principală se regăsește în boala unui creier luetic.

Prin urmare, o posibila îmbunătățire sau chiar vindecare nu este exclusă.

Cu plecăciune,

Leidersdorf“

Intenția marelui falsificator Maiorescu era aceea de induce ideea că afecțiunea maniacală a lui Eminescu persistă dintr-o cauză principală (Grundursache) care și-ar avea sediul în boala purtată de creierul luetic al lui Eminescu (in einer luetischen Hirnerkrankung).

Cruzimea lui Maiorescu în a induce ideea că Eminescu suferă de o boală luetică instalată în creier atinge demența.

Întrebările care se pun în privința falsului executat de Maiorescu sunt următoarele:

1. De ce trebuia să treacă Eminescu drept „nebun“, din cauze luetice?

2. Are legătură această falsificare a diagnosticului cu problemele tratatului secret din 1883 dintre Regatul Român și Imperiul de la Viena?

3. Este implicat Regele Carol I ?

4. Ce fel de sacrificare este această sacrificare a lui Eminescu?

5. Există cauze subiective, ascunse ale lui Titu Maiorescu?

Întâi de toate, trebuie să demonstrăm falsul. Semnul fundamental al falsului este că semnătura lui Leidesdorf pe care o execută Titu Maiorescu cu mâna proprie nu este semnătura reală a doctorului Maximilian Leidesdorf. Iată semnătura reală și adevărată a lui Leidesdorf așa cum apare în chip oficial sub fotografia care-l reprezintă.

Iată diferența:

Este, în chip limpede, cu totul altceva!

Nu există nicio asemănare între semnătura reală a doctorului Maximilian Leidesdorf și falsul produs de Maiorescu.

Grafologic, punem în facsimil numele lui Eminescu, așa cum apare în nota scrisă de Maiorescu în jurnalul său în ziua de 28 iunie 1883.

De asemenea, publicăm în facsimil lista cu persoanele ce vor primi ediția de poezii (ediție publicată în 1883 de Maiorescu). A se vedea ortografierea lui „E“ din numele Eminescu:

Propoziția finală din biletul Leidesdorf (cel falsificat de Maiorescu): „Prin urmare, o posibilă îmbunătățire sau chiar vindecare nu este exclusă“ demonstrează faptul că falsificarea biletului Leidesdorf se face după ce Maiorescu îl vizitează pe Eminescu la Ober-Döbling, în data de 1 ianuarie1884. Maiorescu execută această vizită pentru a vedea în mod direct care este starea mentală reală a lui Eminescu. Acesta este secretul ciudatei vizite a lui Maiorescu la sanatoriul din Viena.

Este ciudat să petreci noaptea de revelion dintre anii 1883-1884, singur într-un hotel din Viena!

Văzând că Eminescu este lucid și într-o realitate mentală absolut nezdruncinată, Maiorescu este obligat să scrie că Eminescu poate trăi o viitoare „posibilă îmbunătățire“ sau chiar o „vindecare“ absolută.

(Va urma)

Constantin Barbu