Faptele ungurilor

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a acordat un interviu presărat cu multe afirmaţii tranşante, cum nu prea foloseşte. De obicei, preferă ambiguităţile şi vorbele cu dublu înţeles. Uneori am impresia că nu prea ştie româneşte. Dar ştie, vorbeşte/scrie limba oficială mai bine decît mulţi români. Afirmaţiile sale sunt legate de sărbătorirea unui centenar de stat naţional român. Pe scurt, de la Adunarea de la Alba Iulia care a hotărît unirea Transilvaniei cu România. Desigur, la Budapesta lucrurile au fost primite foarte rău atunci şi au dus la instalarea unui regim bolşevic, condus de Bela Kuhn. Regimul s-a prăbuşit graţie intervenţiei armatei române care a intrat la cererea Aliaţilor în Budapesta, la începutul lunii august. Tratatele de la Versailles şi Trianon au consfinţit această realitate şi drepturile legitime ale poporului român de a trăi în propria lui ţară, şi nu ca o naţiune aservită, aşa cum fusese pînă atunci. Momentul a lăsat o rană adîncă în mentalul colectiv maghiar, necicatrizată pînă azi. N-aş spune că guvernele de la Bucureşti în această sută de ani s-au străduit prea mult. Maghiarii visează şi azi cu ochii deschişi alipirea Transilvaniei la Ungaria. Nu a fost criză fără că ungurii să nu pună pe tapet această problemă. Am văzut – de exemplu – stenogramele mai multor întîlniri între oficiali comunişti unguri şi români din anii ’40 şi ’50 pe acest subiect. Indiferent de ideologie, împrejurări, perioadă şi regim politic, ungurii presează pentru a se renunţa la Tratatul de la Trianon. Nu mă miră, aşadar, declaraţiile recente ale lui Kelemen Hunor. Ele nu sunt altceva decît continuarea altor poziţii din anii ’30, ’40, ’60, ’80, 2000, nimic nou. Atitudinea tranşantă este ce m-a surprins la diplomatul Hunor.

Ce să fie oare? Aş observa că politicienii români s-au dedat în ultima vreme unui populism naţionalist periculos. Ei sunt adesea inspiraţi de Viktor Orban, liderul autoritar anti-UE, antiliberal de la Budapesta. Observ că nici UMDR nu este ferită de asemenea tentaţii. Dimpotrivă. E un joc periculos, vîlvătaia odată stîrnită va fi greu de stins. De obicei, UDMR recurge la un asemenea discurs în timpul campaniilor electorale pentru a-şi mobiliza electoratul propriu. Din cîte ştiu, Hunor nu ar trebui să se deranjeze de acum. E cam de vreme! La anul are destul timp să joace partitura preferată – şi cu mai mult efect. Aş observa totuşi că această agitaţie este proprie doar elitelor politice. Jos, la omul de rînd, este un subiect fără importanţă.

Citez cîteva din afirmaţiile lui Kelemen Hunor: „Maghiarii nu gândesc altfel despre 1918 şi despre cei 100 de ani şi nici românii, iar această realitate nu se va prea schimba în lunile următoare, până în 2018“; „Cea mai mare eroare ar fi dacă în anul 2018 am adopta poziţia ariciului şi ne-ar fi frică în această perioada şi am sta crispaţi. Trebuie să evităm cumva această stare“; „Să arătăm cu ce am contribuit noi, ce am făcut, cu ce am contribuit în ultimii 100 de ani în evoluţia Ardealului, a României“; „Românii trebuie să accepte că noi nu vom putea şi nici nu vrem să sărbătorim 2018. Această acceptare ar trebui să fie parte a înţelegerii şi respectului reciproc. Mă tem că din cauza faptului că în România nu prea avem ce rezultate să prezentăm în Anul Centenarului, acest an va fi trecut cu un naţionalism de prost-gust… Nu vor putea să spună că am construit 1.800 de km de autostradă, am legat după 100 de ani regiunile istorice prin infrastructură. Nu putem să raportăm că dacă ne urcăm astăzi în tren în Bucureşti, vom ajunge la Blaj mai repede decât acum 100 de ani. Vor putea să spună că durează mai mult călătoria cu o oră şi jumătate de la Blaj la Bucureşti decât acum

100 de ani. Deci, din acest punct de vedere, pentru mine este o mare întrebare ce poate să prezinte statul român, în afara faptului că există şi după 100 de ani. În astfel de situaţii există tendinţa să sărbătorească cu tot felul de retorici naţionaliste cei 100 de ani“.

Pe scurt, dacă politicienii români în 2018 se pregătesc să se dedea la discursuri patriotarde, agitaţii cu tricolor şi fanfare, la depuneri de coroane de flori la diverse monumente – toate intens mediatizate –, de ce s-ar abţine UDMR, în frunte cu liderul Kelemen Hunor!?

Despre Stelian Tanase Articolele 30
Author