Anchetarea jafului din perioada 2010-2012 de la Complexul Energetic Oltenia nu rezolvă nici pe departe situaţia producţiei de energie electrică. Marea problemă pentru CEO şi cei 18.000 de angajaţi o reprezintă politica de falimentare prin reducerea obligatorie a producţiei, care anunţă o nouă bombă socială, mult mai gravă decît cea de la Oltchim!
În septembrie 2012, schema producţiei de energie electrică arată că CEO era principalul producător de energie electrică din România cu o pondere de 30%, fiind urmat de Hidroeletrica (25%), Nucleareletrica (20%).
Cu toate acestea, ANRE duce o politică sistematică de falimentare a CE Oltenia, prin favorizarea producătorilor de energie alternativă, unde sînt interese financiare de miliarde de euro.
CE Oltenia se vrea pe butuci de către ANRE
Puterea instalată la CE Oltenia este de 3900 MW, însă în primele zile ale lunii mai CEO a fost obligat să funcţioneze cu o putere medie de numai 136 MW, adică doar la 3% din capacitate! Situaţia aceasta nu a mai fost întîlnită niciodată în istorie, fiind „realizată” prin oprirea simultană a termocentralelor Rovinari, Turceni şi Işalniţa. Pentru comparaţie, precizăm că, în luna aprilie a acestui an, puterea admisă pentru CE Oltenia în sistemul energetic a fost de 704 MW, reducerea din luna mai anunţînd clar intenţia de falimentare a Complexului Energetic Oltenia!
Specialiştii spun că pragul de rentabilitate la CE Oltenia este ca producţia să fie de 1300 MW, astfel încît, dacă nu se va ajunge rapid la acceptarea unei producţii în apropierea cifrei de mai sus, cei 18.000 de salariaţi nu vor putea să-şi primească salariile şi nici taxele aferente nu vor putea fi achitate către buget!
Situaţia este cu ctît mai de neînţeles, cu cît încă din 8 aprilie există OUG care obligă D.E.N. să preia un minim de 500 MW de la C.E.O., care nu este respectat, ANRE şi DEN aruncînd vina una asupra celeilalte.
Instituţia care reglementează (aşa cum îi spune şi numele) situaţia din energie este ANRE, astfel încît ar trebui să ştie că termocentralele Govora şi Halînga, pe care le-a ţinut încărcate la capacitate, primesc cărbune de la C.E.O., însă nu l-a plătit de 10 luni! La fel şi termocentralele Timişoara, Arad şi Oradea, care, împreună cu cele nominalizate mai sus, au acumulat o datorie către C.E.O. de 480 de milioane de lei!
ANRE ştie că la termocentrala de la Rovinari se obţine energie cu costuri comparabile cu Hidro, fiind, alături de termocentralele ce aparţin de CEO, singurele care satisfac condiţiile de mediu în privinţa şlamului dens şi a dioxidului de sulf, condiţii obligatorii din 2012! Cu toate acestea, aşa cum arată premizele din aceste zile, C.E.O. este supus unei politici de falimentare!
Călinoiu: „Protestele minerilor sînt un semnal de alarmă care ar putea duce la înlăturarea unor măsuri subiective luate de ANRE”
Federaţia Naţională Mine Energie a remis zilele trecute un comunicat de presă, în care a venit cu acuzaţii dure la adresa ANRE-ului. Sindicaliştii FNME au anunţat că vor trimite câte 100 de mineri în Capitală în zilele de 14, 15, 16, 17 şi 20 mai pentru a protesta împotriva Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.
Ion Călinoiu speră ca premierul Victor Ponta să asculte semnalul celor de la CEO
În sprijinul lor a venit şi preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, care a declarat în presa locală: „Nu consider nici pe departe că acţiunea aceasta de mare anvergură va conduce la soluţionarea problemelor Complexului Energetic Oltenia, mai degrabă este un semnal de alarmă care ar putea duce la înlăturarea unor măsuri subiective luate de ANRE”, adăugînd că speră ca „producţia de energie electrică pe bază de cărbune să beneficieze de o protecţie mai mare din partea instituţiilor statului în urma acţiunilor de protest demarate de sindicaliştii Federaţiei Naţionale Mine Energie”.
ANRE, condusă de un apropiat al producătorilor energiei eoliene
Chiar şeful ANRE este în situaţia de a fi bănuit că „favorizează” din interes falimentarea C.E.O. pentru că a avut afaceri directe cu o firmă care, de doi ani, derulează afaceri în domeniul energiei eoliene.
Este vorba despre firma Gascop, unde Nicolae Havrileţ deţine majoritatea acţiunilor şi care, potrivit presei din Gorj, a derulat cel puţin cinci contracte cu E.ON Gaz Distribuţie, parte a concernului german E.ON. Aceasta are în dezvoltare trei proiecte eoliene în Vaslui, unde se investesc 200 de milioane de euro.
Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE, are probleme de dosar
Iată ce a declarat Havrileţ pentru cotidianul „Gorj Domino”: „Este adevărat că am avut unele contracte, dar de aici şi pînă la a-i avantaja în vreun fel acum din funcţia pe care o deţin e cale lungă. Şi nu am cum să-i ajut pentru că ei nu sunt încă acreditaţi ca şi producători”. În condiţiile în care ANRE stabileşte cota de piaţă a producătorilor de energie electrică, declaraţia lui Havrileţ nu poate decît să trezească un zîmbet amar.
De altfel, Nicolae Havrileţ şi Emil Calotă, preşedintele, respectiv vicepreşedintele ANRE, au mai fost anchetaţi de DNA, fiind, e drept, scoşi de sub urmărire penală.
Foşti şefi ANRE, în conducerea firmelor producătoare de energie eoliană
La redacţie ne-a sosit o listă care arată că numeroase persoane care au condus ANRE au obţinut slujbe în fruntea unor companii ce produc energie electrică eoliană. Este de la sine înţeles că aceste funcţii nu sînt altceva decît recompense pentru sprijinul acordat acestora în anii din urmă.
La CEZ:
– ION LUNGU este director general CEZ. A fost preşedinte ANRE şi director la Electrica;
– ION BOROTEA este membru în Directoratul CEZ. A fost vicepreşedinte ANRE;
– BOGDAN RENE este membru în Directoratul CEZ. A fost director ANRE la Preţuri şi tarife.
La ENEL:
– GUGU FLORIN este director general ENEL. A fost director ANRE la Preţuri şi tarife.
La OMV:
– RADU REGMAN este director la OMV. A fost director ANRE;
– MIHAELA POPESCU este director OMV. A fost director Licenţe ANRE;
– DANA CANEA este director OMV. A fost Şefă de serviciu la ANRE, fiind cea care a conceput OUG 33, după care producătorii au acces în piaţă!
La RENOVATIO ENERGY:
– DORU VOICU este director. A fost consilierul lui Adriean Videanu şi director la Electrica.
Dezvoltarea „eolienilor” se face pe cheltuiala consumatorilor şi a producătorilor termo
Datele acestea duc la ideea că pe piaţa de energie electrică lucrurile nu sînt deloc clare şi asistăm la transferul producţiei din acest domeniu de la firmele unde statul este majoritar către producătorii privaţi prin metode care vor genera un număr enorm de şomeri.
De asemenea, prin pierderea controlului de către stat asupra producţiei de energie electrică, este pusă în pericol chiar siguranţa naţională, întrucît fluctuaţiile producţiei eoliene sînt compensate de obligarea CE Oltenia, de pildă, de a menţine în stare de funcţionare minim 3 grupuri care puteau produce aprox. 1000 MW, serviciu care nu a fost platit de catre operatorul de sistem!
Iată, în acest sens, ce se scrie pe site-ul CE Oltenia: „Datorită fluctuaţiilor foarte mari a surselor de energie regenerabilă, au fost necesare mai multe porniri şi opriri prin ordin de dispecer. Toate aceste cheltuieli cu porniri-opriri pentru echilibrarea SEN au fost făcute pe cheltuiala CEO. Aceste succesiuni de porniri-opriri, pe lângă costurile amintite anterior, conduc şi la o deteriorare rapidă a echipamentelor cu creşterea cheltuielilor pentru asigurarea mentenanţei, precum şi cu costuri suplimentare pentru dezechilibrele produse în stările tranzitorii.
În realitate, nu sunt discriminaţi producătorii din surse regenerabile, ci sunt discriminaţi producătorii termo şi toţi consumatorii. Prin ordinul ANRE nr. 33/2012, preţul la ‘scădere’ pe piaţa de echilibrare, cel care dictează ordinea de oprire a grupurilor, impus producătorilor termo, este de 100 de ori mai mare pentru aceştia. Preţul minim admis pentru regenerabile este de 0,1 lei/MWh, iar pentru termocentrale de 10 lei/MWh.
Totodată, având în vedere bonusul acordat, preţul energiei regenerabile este cu mult mai mare decât cel al energiei pe lignit. Preţul real plătit de consumatori pentru energia regenerabilă este de cel puţin 520 lei/MWh, rerspectiv de aproape trei ori mai mare decât cel pe care îl solicită CEO pentru energia livrată”.
În mod normal, ANRE, ca agenţie de stat, ar trebui să să ţină cont de aceste stări de fapt sesizate de CEO, în care acţionar majoritar este chiar statul român, întrucît este pus în pericol întregul sistem energetic al României!
În fapt, însă, ANRE pare a sprijini producătorii eolieni nu pentru că produc această energie alternativă, ci doar pentru a prelua o afacere de multe miliarde de euro, care va genera un număr enorm de şomeri şi va falimenta producătorii unde statul este majoritar. De altfel, dacă nu se vor lua urgent măsurile de protejare a CE Oltenia, foarte curînd acest Complex va fi pus pe lista de privatizare pentru nerentabilitate, urmînd să fie pus pe butuci la fel ca şi Oltchim!
Dar poate că tocmai acesta este intenţia ANRE, care, după cum am văzut, este o sursă de viitori directori pentru producătorii eolieni de energie electrică, dezvoltaţi pe costurile suportate de CE Oltenia şi alţi producători termo!
Situaţia de CE Oltenia nu este nicidecum singulară, ea fiind întîlnită şi în alte regiuni. În zilele următoare vom prezenta şi felul în care sînt sprijinţi „eolienii” din Dobrogea, care alcătuiesc o adevărată reţea de tip mafiot, aşa cum este prezentată de presa de acolo.
