Agricultorii europeni solicită Comisiei Europene norme obligatorii şi aplicabile privind transparenţa pieţei îngrăşămintelor pentru a elimina speculaţiile excesive. Bercu, AAC: „Agricultura funcţionează în timp real, nu în retrospectivă”. Mesajul reflectă starea de spirit din sectorul agroalimentar, extrem de afectat de volatilitatea prețurilor la inputuri și de povara birocratică impusă prin politicile climatice de la Bruxelles, notează news.ro.
Liderii Copa-Cogeca s-au întâlnit cu o serie de oficiali de rang înalt, printre care Maria Panayiotou (ministrul Agriculturii din Cipru și reprezentantul Președinției Consiliului AGRIFISH), Martin Heydon (ministrul irlandei al Agriculturii) și Maroš Šefčovič, comisarul european pentru Comerț și Securitate Economică.
Eliminarea tarifelor și suspendarea taxelor de mediu
Pentru a menține sectorul în viață, reprezentanții agricultorilor au prezentat o listă de revendicări clare, axate pe reducerea costurilor logistice și de producție. În primul rând, aceștia cer eliminarea temporară a tarifelor vamale la îngrășăminte, cu excepția celor provenite din Rusia și Belarus, precum și suspendarea imediată a măsurilor antidumping aplicate importurilor de UAN (soluție de azotat de amoniu și uree) din Statele Unite și Trinidad și Tobago. Deciziile luate recent de Executivul european sunt considerate pași importanți, însă producătorii agricoli solicită prelungirea acestor facilități cu minimum un an.
CITEȘTE ȘI:
Comisia Europeană, un nou Plan pentru siguranța alimentară a Europei
O altă problemă majoră pusă pe masa discuțiilor este impactul Mecanismului de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon (CBAM). Fermierii solicită suspendarea completă a acestui mecanism sau, alternativ, reducerea drastică a noii taxe impuse, de la pragul actual de 1% la 0,1%, concomitent cu crearea unor scheme de compensare directă:
„Nu putem accepta ca protecţia mediului să fie folosită doar ca pretext pentru introducerea constantă a unor noi taxe, mecanisme birocratice şi constrângeri legislative, care nu fac altceva decât să crească artificial costurile de producţie για τους αγρότες (pentru fermieri) şi cooperative, să îi împingă în datorii şi să le submineze capacitatea de a investi, fără niciun impact real sau măsurabil asupra mediului”.
Flexibilitate administrativă și un buget de criză de un miliard de euro
Pe lângă piața îngrășămintelor, agenda reuniunii de la Bruxelles a inclus renegocierea unor piloni din Politica Agricolă Comună (PAC) post-2027 și a Cadrului Financiar Multianual. Reprezentanții cooperativelor au cerut o mai mare flexibilitate în aplicarea Directivei privind nitrații, solicitând permisiunea de a utiliza pe scară mai largă gunoiul de grajd și digestatul în agricultură, acolo unde criteriile agronomice o justifică.
Totodată, fermierii presează pentru majorarea bugetului alocat rezervei de criză pentru perioada 2027-2034 la valoarea fixă de un miliard de euro. Discuțiile au vizat și impunerea principiului reciprocității standardelor de producție (clauzele oglindă) pentru toate produsele agroalimentare importate din spații terțe, precum țările din blocul Mercosur, prin introducerea unor controale fitosanitare și sanitar-veterinare stricte la granițele Uniunii Europene.
Nu fermierii sponsorizeaza politicul UE. Industria baga o multime de bani in ei. Presiunea financiara va ramane pe fermieri, specula la industrie.