Pentru cea de a treia ediţie a Festivalului Normandia impresionistă, sunt prevăzute o multitudine de manifestări în jurul temei Portretului, ce se va desfăşura până în 26 septembrie. În 2013, tema Apei a atras aproape 1,8 milioane de vizitatori.
Marea familie a Impresionismului la Rouen
Jacques Emile Blanche, Portret de tânără
Această magistrală expoziţie, care reuneşte capodopere ale picturii, ale sculpturii, desenului, fotografiei, dar şi corespondenţei, se întinde pe 12 săli. Parcursul oferă un evantai de portrete variate, caricaturi ale tânărului Monet, care îşi semna desenele cu primul prenume, Oscar, portrete ale artiştilor: Berthe Morisot şi buchetul de violete realizat de Manet,Claude Monet văzut de John Sargent. Urmează o extraordinară galerie de portrete feminine, precum Julie Manet şi Portrete de copii, Femeie cu evantai de Mary Cassatt.
Gaston La Touche – Sub copac
Mary Cassatt, Femeie în lojă
Honfleur, arta de a picta tinereţea. Scenele de gen şi portrete ale copilăriei sunt firul conducător al acestei expoziţii care, de la Jean-François Millet la Picasso, trecând prin Fernand Pelez, Puvis de Chavannes, Alma Tadema, oferă o largă panoramă a reprezentărilor copilăriei între 1860 şi 1910, la Muzeul Eugène Boudin din Honfleur. Survolând diferite curente şi ocupânu-se de scene artistice (realism, natiralism simbolism…), copilăria se dovedeşte nu numai un mod de a trăi fericit, ci cuprinde o varietate de sentimente.
Joaqiun Sorolla, Cosând vela
La Le Havre, sunt expuse picturile lui Eugène Boudin, sub titlul Atelierul luminii.
Sunt etalate peste 200 de opere ale acestui artist a cărui viaţă a fost legată de Le Havre. Admirat ca un ”rege al cerurilor”, autodidact, el a fost atras în special de peisaj. După o tentativă de a se instala la Paris, Boudin se mută în 1862 la Trouville, unde pictează primele scene cu plaje mondene, scoţând în evidenţă societatea celui de Al Doilea Imperiu.
Lawrence Alma Tadema, Aşteptare
Mamă cu copil de Mary Cassatt
Expoziţia reuneşte uleiuri şi acuarele devenite emblematice într-o epocă a mutaţiilor estetice. Dar cea care l-a făcut celebru a fost pictura de marine, de neuitat fiind porturile din Le Havre. Dar maniera incomparabilă de a scruta cerul l-a făcut să fie recunoscut la Saloane.
Eugen Boudin, La plajă în Normandia
La Deauville, publicul îl poate admira pe Jacques-Emil Blanche, portretistul Belle Epoque. Blanche nu avea încă 15 ani când a debutat, colecţionând picturi şi opere renumite ale lui Monet şi Cézanne. Expoziţia prezintă mai mult de 20 de tablouri împrumutate de la Muzeul de Artă din Rouen, pe care artistul le-a donat, evocând ambiţia sa de portretist. André Gide, Jean Cocteau, Montherland, Stravinsky, în mijlocul altor personalităţi din Belle Epoque, formează o galerie de portrete.
Gaston La Touch, Fluxus
Gustave Courbet, Valul
La Giverny: Joaquin Sorolla, pictorul spaniol la Paris. În epoca lui Joaquin Sorolla (1863-1923), Parisul apărea ca locul unic al recunoaşterii artistice. După ce fusese remarcat la Expoziţia Universală de la 1900, pictorul spaniol Sorolla expunea la Galeria Georges Petit în 1906. De-a lungul anilor, picturile sale au devenit din ce în ce mai luminoase, mai sintetice, mai iradiante. Sorolla a fost un adept al picturii în plein air şi al vastelor spaţii în culori clare şi limpezi. În pânzele sale se întâlnesc scene cu pescari, în apele Mediteranei, portrete de familie, în stilul artei lui Velasquez, înscriindu-se în mişcarea impresionistă. Expoziţia de la Giverny, cuprinzând şi celebra lucrare Pescari din Valencia, împreună cu alte opere de la Muzeul Sorolla din Madrid, dar şi din colecţii private, cu siguranţă va atrage un numeros public.
Joaquín Sorolla, Captând momentul
Muzeul de la Ornan explorează liniile artistice şi umane ţesute între maeştrii Boudin, Jongkind, Monet, Renoir, din Pădurea de la Fontainbleau în Normandia.
Lumea oamenilor simpli, femei în intimitatea unei grădini, dar şi într-o sală de baie, naturi moarte se încrucişează în operele lui Courbet, Renoir, Boudin, Degas sau Fantin Latour, demonstrând că tânăra generaţie de avangardă se înscrie în continuitatea maeştrilor realismului, pentru a revoluţiona, la rândul ei, codurile reprezentării estetice. Şi toate sunt cristalizate în peisaj.
Jongkind, La malul mării
Nimic surprinzător în ceea ce Paul Durand-Ruel descoperea la Sisley şi Monet, la începutul anilor 1870, continuând să vândă operele pictorilor de la Barbizon, manifestând un interes deosebit pentru Courbet după agitata perioadă a Comunei din Paris şi Afacerea Coloanei Vendôme.
Jules Coignet, În pădurea Fontainebleau
În ţinutul normand. Pe urmele unor pictori englezi ca Turner, artiştii francezi vor fi seduşi de plajele, porturile şi peisajele din Honfleur, Deauville sau Etretat, ale căror faleze pitoreşti i-au inspirat lui Monet pânze dintre cele mai celebre. În 1841, Courbet descoperă marea în timpul unei călătorii la Havre. Locuind regulat în regiune, îl va cunoaşte, 18 ani mai târziu, pe Eugène Boudin, pictor de marine originar din Honfleur, care frecventa, la ferma Saint-Simeon, artiştii veniţi de la Paris. Fiecare abordează însă în manieră personală aceste motive şi Jongkind oferă strălucitoare pânze de corabie, Boudin nu-şi trădează reputaţia de ”regele al cerurilor” nici măcar în micile compoziţii ce imortalizează vizitatorii estivali pe plajă, în timp ce Courbet se distinge radical în genul Marinelor cu ”valurile” sale care îţi taie respiraţia.
La Plajă în Trouville de Eugene Boudin
Portretistul Jacques Emile Blanche, Studiu pentru un portret al lui Jean Cocteau
În contact direct cu marea, insesizabilă şi puternică, aceste ”peisaje ale mării” au un viu succes la Salon. De notat însă că influenţele nu sunt unilaterale: Courbet, marcat de opera tânărului său prieten Monet, pe care îl ajută financiar de mai multe ori şi căruia îi va fi cavaler de onoare, adoptă o materie picturală mai fluidă, luminându-şi paleta.
Puvis de Chavannes, Femei în grădină
Bărci în lumina soarelui, de Caillebotte
La Batignolle, Monet, Renoir, Pissarro, Bazille, Sisley, care se întâlniseră în Academiile libere din Paris sau în sălile Muzeului Luvru, se regăsesc în cafenele, locuri de emulaţie artistică prin excelenţă. De la Braserie des Martyres, situată în apropiere de Montmartre şi frecventată de adepţii Realismului, ei vor trece în cafenele din cartierul ieftin Batignolle. Gravitând în jurul lui Manet, artişti şi scriitori, printre cei din urmă aflându-se Zola şi Champfleury, formează în anul 1860 un grup informal pe care îl descoperim graţie unei galerii de portrete gravate, cele mai multe, de Felix Bracquemond sau Marcellin Desboutin.
Frederic Bazille, Vedere asupra satului
Joaquin Sorolla, Plajă la Valencia în lumina dimineţii
Recognoscibil după barba şi pipa sa, Courbet apare aici într-o litografie de Manet sau într-un desen de Armand Gautier. Pornind de la un demers mai curând istoric şi sociologic decât estetic, această secţiune aminteşte că Manet şi prietenii săi, în pofida relaţiilor uneori complexe cu Gustave Courbet, nu l-au considerat niciodată un pictor de talent, ci au admirat în el republicanul, ”omul liber în modul lui de a trăi şi de a gândi”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.