Florenţa se salvează prin samurai

Florenţa, după ghidul „Touring Club”, posedă 10% din operele artei naţionale italiene şi centrul său istoric face parte din Patrimoniul UNESCO. În fiecare an, oraşul este vizitat de aproximativ 7,5 milioane de turişti. În 2011, Ministerul Bunurilor Culturale a redus fondurile alocate culturii din Toscana de la 7 la 5 milioane, deşi ex-managerul Administraţiei „Mondadori”, Mario Resca, repetă tot timpul că un euro investit în patrimoniul cultural va aduce 7 sau 10 euro. Printre mecena moderni care au investit în Florenţa se află bănci şi întreprinzători italieni şi donatori străini, ca „Getty Foundation” din Los Angeles, care a donat pentru restaurarea „Ultimei cine” a lui Vasari, capodoperă ce a fost afectată de aluviunile din 1966. Şi tot aceeaşi fundaţie a decis să finanţeze alte lucrări la frescele lui Giotto ce se află în Capelele Bardi şi Peruzzi (75.000 de euro).

Giotto, detaliu de frescă din Capela Bardi

Un studios om de afaceri din Tokyo, un profesor de istoria artelor şi fiul celui mai bun elev al lui Giotto. Pare o istorie inventată aceea a restaurării Cappellei Maggiore de la Santa Croce, reprezentând legenda Sfintei Cruci, pictată pe o suprafaţă de 850 de metri pătraţi, de pictorii din atelierul lui Agnolo Gaddi, fiul elevului lui Giotto, Taddeo Gaddi. Restaurarea a început în 2005 şi s-a sfârşit în 2010, costând 2,5 milioane de euro, şi a fost posibilă graţie unei donaţii de 1.130.000 de euro, oferită de mecena Tetsuya Kuroda, prin profesorul Takaharu Miyashita, de la Universitatea din Kanazawa. Ministerul Bunurilor Culturale din Italia a donat pentru această restaurare 285.000 de euro, iar Fundaţia „Friends of Florence”, încă 165.000 de euro pentru a restaura crucifixul din aceeaşi biserică franciscană. Condusă de contesa Simonetta Brandolini, de cetăţenie americană, căsătorită cu un nobil italian, fundaţia a strâns fonduri în valoare de circa 5 milioane de euro, aducând la Florenţa donaţii ale unor VIP-uri precum Mel Gibson şi Sting. În prezent, aceştia au donat suma de 1.720.400 de euro, destinată restaurării unor opere importante precum David (20.000 de euro), Tribuna de la Ufizzi (672.900), dar şi a „Bătăliei de la Anghiari”, capodopera considerată pierdută lui Leonardo (1.500.000 de euro). Contemporanii pictorului afirmau despre această lucrare că este cea mai bună operă a maestrului şi o excelentă lucrare de artă. Mai-marii Florenţei îl mandataseră pe Leonardo da Vinci, aflat atunci la apogeul carierei sale, să realizeze o frescă prin care să fie celebrată victoria republicii florentine în Bătălia de la Anghiari, din 29 iunie 1440, împotriva milanezilor.

Naşii particulari ai artei

Basilica Santa Croce din Florenţa

Sunt oameni de afaceri care iubesc cultura, colecţionari, dar şi întreprinzători de succes care şi-au investit banii în colecţii spectaculoase, au creat staruri precum Koons, Stingen şi Cattelan, Takashi Murakami. Influenţează piaţa artelor. Către ei aleargă artiştii pentru că ştiu că ei sunt cei care fac şi desfac arta.

Giotto, Moartea Sfântului Francisc, din Capela Bardi

Preşedintele „Fundaţiei François Pinault” are două sedii la Veneţia: Palazzo Grassi şi Punta della Dogana. Colecţia sa, cu peste 3.500 de piese de artă, este estimată la o valoare de 1,4 miliarde de dolari. În această toamnă sărbătoreşte cinci ani de la „coborârea” sa în Lagună, iar muzeele deschise de el aici au avut peste 1.400.000 de vizitatori. Printre lucrările expuse se numără operele lui Takashi Murakami, Cindy Shermann, Franz West şi Damien Hirst. În ultimul timp s-a ocupat de înfiinţarea altor muzee, este sponsor şi curator. Singurul lucru pe care nu-l poate face este cel de artist. În rest, poate juca orice rol.

Fresce din Viaţa Fecioarei de Taddeo Gaddi

Stilista Miuccia Prada şi întreprinzătorul Patrizio Bertelli, preşedinţii „Fundaţiei Prada” de la Milano, ce a luat naştere în 1993, avându-l curator pe Germano Celant, au inaugurat în acest an un sediu la Veneţia, la Ca’Corner, care în două luni a adus peste 15.000 de vizitatori, iar în septembrie vor deschide un nou muzeu la Milano, proiectat de Rem Kolhaas. Între operele pe care le deţin figurează creaţiile lui Anish Kapoor, Maurizio Cattelan, Damien Hirst, Karsten Holler şi Francesco Vezzoli. „Sunt puţin bulversat deoarece se spune că sunt puţini oameni bogaţi dispuşi să investească în cultură şi totuşi sunt destul de mulţi mecena italieni cărora nu le face plăcere însă să-şi decline numele”.

Noul sediu al Fundaţiei Prada la Ca’Corner

Un alt mecena al artelor este colecţionara Patrizia Sandretto Re Rebaudengo, preşedintele fundaţiei torineze ce-i poartă numele. Colecţia sa cuprinde mai mult de o mie de opere cu nume ale unor artişti contemporani de marcă, precum Rudolf Stingel, Matthiew Barney şi Maurizio Cattelan.

Punta della Dogana a lui Francois Pinault

Un alt mecena este Enea Righi, un manager bolognez cu o colecţie de peste 600 de piese, printre ele numărându-se Douglas Gordon, Subodh Gupta, Francesco Vezzoli, Robert Barry, Roni Horn. „Dacă noi, colecţionarii importanţi, am face o echipă, am putea să întărim calitatea activităţilor expoziţionale, dar, din păcate, unii sunt mai individualişti”, declara el.

Iată că, deşi Italia este în criză şi fondurile de la buget sunt diminuate, dar nu ca la noi, există sponsori, mecena care susţin cultura prin investiţii, pentru că o iubesc.