FNT ediţia 2014, sub bagheta criticului Marina Constantinescu

Festivalul Naţional de Teatru, cea mai importantă vitrină a fenomenului teatral românesc, care cuprinde în programul său producţii realizate în stagiunea 2013-2014, va avea loc în perioada 24 octombrie – 02 noiembrie 2014, fiind organizat de UNITER, în colaborare cu Ministerul Culturii, Primăria municipiului Bucureşti şi ArCuB.

Luni 6 octombrie a.c., la Sala Media a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti a avut loc conferinţa de presă dedicată lansării Festivalului Naţional de Teatru 2014. Evenimentul a suscitat interesul a numeroşi jurnalişti, profesionişti din lumea teatrului şi reprezentanţi ai partenerilor Festivalului. Conferinţa a fost moderata de Aura Corbeanu, vicepreşedinte UNITER.

Principalele direcţii ale ediţiei actuale au fost prezentate pe larg de criticul de teatru Marina Constantinescu, director artistic al FNT, pentru care Teatrul se identifică cu viaţa sa. Cunoscută pentru cronicile de teatru din România literară și pentru emisiunea Nocturne de la TVR, Marina Constantinescu lucrează intens din luna martie, străbătând ţara, într-o călătorie nesfârşită cu trenul, pentru a vedea spectacolele tuturor teatrelor.

„Sper ca această ediţie să fie freamătul spiritual dinaintea alegerilor.

Dacă în mandatul trecut – anii 2005, 2006, 2007 – am construit o structură a Festivalului punând în centru Regizorul, relaţiile acestuia cu propriul demers şi dialogul diferit cu trupe complet diferite din ţară, dacă am simţit nevoia să creez secţiuni şi module care să definească mai just fenomenul teatral, încercînd chiar clasificări şi ierarhii, de data aceasta am ales să ţin seama de dinamica reală şi de varietatea clară, decantată a mişcării teatrale.

Teatrul nu este într-un singur fel, expresivitatea lui naşte nuclee şi direcţii puternice, recognoscibile, care trebuie să fie puse în acelaşi plan.

De aceea, această imagine pe care o propun pentru stagiunea 2013-2014, obiectul analizei acestei ediţii a Festivalului Naţional de Teatru doreşte să arate o plajă largă, vie, care există şi se manifestă, în acelaşi timp, într-o diversitate consistentă în mişcarea noastră teatrală.

De la spectacole de mare anvergură estetică şi tehnică, la spectacole de dimensiuni mici, care pun lupa pe tehnica actorului şi pe intimitatea spaţiului de joc, de la teatrul realist la teatru-dans, sau teatru coregrafic, sau la pantomimă, sau la teatru document, de la accentul pus tot mai mult pe texte puternice, provocatoare, din dramaturgia clasică sau contemporană, la tradiţia recuperată a teatrului idiş. Toate acestea sunt zonele de expresie care îi preocupă pe creatorii noştri.

Există în acest moment un număr mare de producţii, de toate felurile. Şi e foarte bine că este aşa. Dar asta nu înseamnă, neapărat, şi calitate.

Din punctul meu de vedere, numărul spectacolelor remarcabile, din intervalul urmărit, este extrem de mic. Din multe spectacole se poate face unul singur, memorabil, luând de undeva performanţa unor actori, din altă parte sclipirea unei idei regizorale sau a ideii de spaţiu pe care un scenograf o aduce pe scenă, marcînd tot ce se întîmplă în jur.

Directorul Festivalului Naţional de Teatru, pasionatul critic de artă Marina Constantinescu

Un festival nu trebuie să cosmetizeze fenomenul teatral real şi concret. Nu trebuie, însă, să meargă doar pe ce este vârf, elită, ca pentru o Gală UNITER. În acelaşi timp, nici să coboare spre forme diluate sau neîmplinite pentru regizorii importanţi. Din acest punct de vedere, am ales pentru fiecare regizor ceea ce consider că îl reprezintă complet şi complex, nu în general, ci în stagiunea despre care este vorba, 2013-2014.

Cred până la capăt în valoare şi în teatrul de valoare, în acele forme care provoacă spiritul şi împing lucrurile înainte. Am un respect enorm faţă de toţi artiştii care îşi fac profesiunea cu devotament, încredere şi nebunie, într-un timp în care cultura, arta, educaţia par să nu mai conteze. Nici măcar în plan secund.

Performanţele artiştilor trăiesc în fiecare reprezentaţie, în fiecare seară, dincolo de contextul unei selecţii pentru un festival sau pentru un premiu.

Îmi asum cu maximă responsabilitate structura Festivalului, programul estetic, programul financiar ce decurge implicit din structura pe care am gîndit-o, îmi asum orice critică constructivă, eficientă care să mă ajute în definirea unui Festival cu identitate, cu o imagine limpede, un Festival brand de ţară, care să nuanţeze dialogul, respectul reciproc, solidaritatea culturală şi intelectuală din spaţiul nostru spiritual.

Am suferit întotdeauna atunci când o schimbare politică a adus, ca de la sine, atitudinea de a şterge tot, de a anula absolut tot ce au făcut cei dinainte. Cred în continuitate, cred în depistarea lucrurilor solide, valabile, consistente, pe care trebuie să le preiau din ce a fost până acum şi să le duc mai departe”, mărturisea ea.

Marina Constantinescu îndeamnă creatorii de a uita de ură şi orgolii, de discordie, amintind că Teatrul este o cetate plină de viaţă în care trebuie să locuiască cu toţii. O întâlnire cu Marina Constantinescu înseamnă magia serilor ce nu se vor şterge niciodată şi publicul va trăi momente în care teatrul şi viaţa se contopesc în frumuseţea clipei. O întâlnire cu ea ar însemna să vezi textele lui Shakespeare, să le înţelegi pe ale lui Caragiale, pe cele ale lui Eugen Ionescu, ale lui Gogol sau Molière… O experienţă de pe urma căreia arta teatrală românească are mult de profitat.

Robert Wilson, Silviu Purcărete, Felix Alexa, Alexandru Dabija, Bocsárdi Laszló, Radu Afrim, Victor Ioan Frunză, Gábor Tompa, Mihai Măniuţiu, Radu Beligan, Gianina Cărbunariu sunt doar câţiva dintre regizorii care îşi vor prezenta spectacolele în cadrul FNT.

Donka – „o uimire continuă”. În FNT

Donka, a Compania Finzi Pasca

Festivalul Naţional de Teatru prezintă în premieră în România spectacolul Donka – O scrisoare către Cehov, text şi regie Daniele Finzi Pasca, o producţie a Companiei Finzi Pasca din Elveţia şi a Festivalului Internaţional de Teatru Cehov, coproducător Théâtre Vidy din Lausanne.

Reprezentaţiile din cadrul FNT sunt programate să aibă loc în zilele de 29 şi 30 octombrie, de la ora 20.30, la Sala Studio a Teatrului Naţional Bucureşti.

Donka – O scrisoare către Cehov a avut premiera absolută în 29 ianuarie 2010, la Mossoviet Theatre din Moscova (fiind o comandă a Festivalului Internaţional de Teatru Cehov) şi a fost considerat de către săptămânalul britanic The Stage „Cel mai bun spectacol” şi „The Greatest Moment of the Year 2012”.

Folosind magia circului, Pasca îi aduce un omagiu lui Cehov printr-un adevărat eveniment vizual, un spectacol de dans, acrobaţii, jonglerii şi echilibre fragile.

Finzi Pasca se scufundă de această dată în viaţa lui Cehov, în scrierile sale şi în jurnalul său, decodificându-i notele şi comentariile, dând formă celebrelor şi enigmaticelor tăceri cehoviene.

Donka, în limba rusă, înseamnă clopoţelul fixat pe undiţă şi care sună atunci când peştelele muşcă. Conform Wikipedia, Cehov adora pescuitul, pentru el fiind un mod de a se abandona în meditaţie. Autorul spectacolului, fascinat de această imagine şi mereu în căutarea „stării de iluminare” în activitatea sa de creator, pescuieşte în această mare de fantezie a circului pentru a da viaţă unui poem vizual cu obiecte şi corpuri în suspensie.

O distribuţie extraordinară de actori internaţionali, clovni decadenţi, muzicieni, dansatori şi acrobaţi animă scena, în timp ce muzica Mariei Bonzanigo invadează sala, purtându-ne în îndepărtata Rusie. Ascultăm muzică de acordeon, valsuri, romanţe vechi şi coruri tradiţionale, în timp ce o întreagă galerie de personaje cehoviene defilează în spaţiul creat: eterni studenţi, medici, visători, burlaci, fete tinere în doliu. Momente ale unei lumi pierdute se succed, însoţite de ciripitul păsărilor, foşnetul vântului prin ramuri, umbre chinezeşti şi explozii de culoare. „Uimire continuă!”, notează pe site-ul lor – nu doar statistic – artiştii Companiei Finzi Pasca.

Donka, un spectacol răvăşitor

Bucurându-se de statutul de invitat special al ediţiei a 24-a a FNT, spectacolul Donka – O scrisoare către Cehov este penultima creaţie a lui Daniele Finzi Pasca – deja confirmat ca o figură de frunte pe scenele internaţionale, autor al unor spectacole de neuitat cu Cirque Éloize şi Cirque du Soleil .

Regizorul Daniele Finzi Pasca mărturisea despre acest spectacol: „Sunt un colecţionar de momente, de detalii, de mici informaţii particulare. Teatrul meu este făcut din imagini care se suprapun, despre care nu se poate întotdeauna vorbi ca fiind în linie dreaptă. Este o stare continuă de aluzie şi de a pretinde că anumite lucruri s-au întâmplat într-adevăr. Îmi plac tăcerile, pauzele, momentele suspendate, probabil, pentru că, practic, de ani de zile am fost în căutarea naturaleţii, a nonşalanţei pe scenă.

M-am decis să-l dezvălui pe Cehov, plecând de la detalii, de la lucrurile particulare din viaţa şi din paginile sale şi nu numai. M-am gândit să dau formă tăcerilor conţinute în jurnalele şi notele sale şi să creez imagini plecând de la adnotările sale.

Provin dintr-un teatru profund impregnat de limbajul clovnilor, al jonglerilor, de magica şi delicata lume a acrobaţilor. Aşa îl voi povesti pe Cehov; pentru asta mă voi înconjura de aceiaşi complici dintotdeauna, creatori cu care am colaborat de-a lungul anilor şi cu care împărtăşesc nu numai o estetică şi un mod de gândire cu privire la teatru, ci mai degrabă o pasiune pentru protejarea lumii noastre imaginare.

În acest spectacol vor fi obiecte suspendate într-o tragică fragilitate care se vor topi încet ca gheaţa în lumina soarelui, ca ceara lumânării. Vor fi balansuri precare dansate de actorii noştri, vor fi clovni, poetici şi decadenţi, dar decadenţi într-un mod elegant. Vor fi şi muzicieni live precum şi o orchestră simfonică şi un cor minunat. Va fi mult alb, poate nişte albastru şi apoi, pete de sânge, mici, ascunse ca urmele acelei boli care l-a consumat încet, cu crize de tuse, pe scriitor. Vor fi pături dintr-un spital de ţară, corbi şi alte păsări, vântul printre ramuri, un copil căruia-i arde pieptul de febră, sunetul unui clopot de biserică, bărbaţi ascunşi sub cearşafuri, actori care declamă ca actorii, probabil un incendiu, un pic de singurătate, o grădină, un lac, şi un clopoţel al cărui sunet indică faptul că un peşte a luat în sfârşit, momeala.”

Prima producţie a FNT, musicalul West Side Story, va face performanţă

Furtuna şi generaţia Apocalipsei

După cum se ştie, fiecare Festival Naţional de Teatru din Occident lansează la fiecare ediţie o producţie. Aşa şi FNT a realizat, pentru prima dată, West Side Story, de Leonard Bernstein, bazat pe o concepţie a lui Jerome Robins, produsă pe Broadway de Robert E. Griffith şi Harold S. Prince.

Un spectacol încredinţat marelui coregraf Răzvan Mazilu.

Costumele Doina Levintza. Cu participarea extraordinară a Orchestrei Internaţionale de Tineret, sub direcţia muzicală a lui Gabriel Bebeşelea.

Dansează Răzvan Mazilu şi Judith State, care a urmat cursurile prestigioasei şcoli Broadway Dance Center.

Cu participarea actorilor Constantin Cojocaru, Ionel Mihăilescu, Mircea Constantinescu, Istvan Teglas.

Din distribuţie fac parte Aylin Cadir, Petre Ancuţa, Nicholas Catianis, Idris Clate, George Albert Costea, Eugenio Cozma, Alexandra Duşa, Anca Florescu, Lucian Ionescu, Emilian Mârnea, Silviu Mircescu, Alina Petrică, Simona Pop, Anca Bianca Popescu, Ioana Maria Repciuc, Gabriel Sandu, Rareş Florin Stoica, Andreea Şoban, Alexandru Ştefănescu, Sânziana Tarsă, Daniela Tocari. Un grup de tineri care a lucrat cu o pasiune nebună de dimineaţa până noaptea. West Side Story pare a fi scris pentru ei – sunt acolo toate visele, speranţele, nevoia de iubire, pofta de viaţă şi de a cuceri lumea a acestor tineri frumoşi.

”18 august 2014. În sala de balet de la subsolul Teatrului Naţional, mă întâlnesc cu 21 de tineri actori aleşi în urma unui casting pentru workshop ce are ca temă musicalul. În timp ce alţi colegi erau în vacanţă, noi am hotărât să ne aruncăm împreună într-o aventură pe cât de frumoasă, pe atât de nebună. Împreună am descifrat, am descoperit, ne-am lăsat seduşi de perfecţiunea şi dificultatea unei partituri celebre – West Side Story. Nu aveam nimic. Ba da. Aveam ideea extraordinară a Marinei Constantinescu, ideea şansei acordate unei noi generaţii de tineri actori. ACTORUL TOTAL – gata oricând să se exprime prin cuvânt, sunet şi mişcare, să facă o performanţă rar întâlnită pe scenele româneşti. Astfel, West Side Story se configurează azi, după două luni şi jumătate de muncă neîntreruptă de dimineaţa până noaptea, ca spectacolul unei generaţii tinere, puternice, ambiţioase, talentate, pline de energie creatoare. Noua generaţie de actori totali. Pentru mine, ca susţinător şi creator al musicalului, proiectul mai are încă o miză. Aceea de a situa musicalul ca gen major între formele extrem de variate ale fenomenului teatral contemporan”, mărturisea Răzvan Mazilu.

Aşadar, nu rataţi acest musical din 25 şi 26 octombrie, la ora 19.00, pe scena Teatrului Odeon.

Dintre noutăţile acestei ediţii

Cabaret, în regia lui Răzvan Mazilu

Iată o sinteză în cifre a Festivalului Naţional de Teatru 2014: 44 spectacole; 83 de reprezentaţii; 26 spectacole din Bucureşti; 17 spectacole din ţară; 13 spectacole în cadrul secţiunii MAEŞTRI; 1 spectacol colaj – producţie care îi reuneşte pe câştigătorii Galei HOP 2014; 3 expoziţii dedicate unor mari personalităţi ale scenei.

Să nu uităm că această ediţie se desfăşoară fără marile săli de teatru din Bucureşti care se află în plină reconstrucţie: fără Sala Mare a Naţionalului, fără Sala Operei. Totuşi, Marina Constantinescu a reuşit să găsească soluţii, iar Ion Caramitru a oferit cu generozitate Teatrul Naţional.

Teatrul Elisabeta va fi locul de desfăşurare a one-man show-ului interpretat de actorul Dan Puric – Suflet românesc din data de 26 octombrie ora 19.30.

Centrul Cultural Ion Manu din Otopeni va fi, probabil, unul dintre cele mai căutate noi spaţii FNT, aici fiind programate spectacolele de teatru-dans ale coregrafului Gigi Căciuleanu, D-ale noastre, produs de TNB, în 26 octombrie, ora 20.30, şi Mozart Steps, realizat la Teatrul Naţional Radu Stanca în 27 octombrie, ora 20.30.

Familia Tot, regia Bocsardi Laszlo

Teatrul de Artă îşi prezintă propria producţie selecţionată, cu spectacolul Şase din 49, regia Alexandru Maftei, în perioada 25-27 octombrie.

Teatrul de pe Lipscani programează un spectacol produs de Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, cu Lecţia de Eugen Ionescu, în viziunea regizorală şi actoricească a lui Horaţiu Mălăele, din 29 octombrie, ora 19.00.

Teatrul de animaţie Ţăndărică va susţine în secţiunea Maeştri două reprezentaţii ce vor avea loc la Sala Lahovary, două reprezentaţii cu Muzicanţii din Bremen, regia Attila Vizauer, şi în 28 octombrie, Candide, regia Cristian Pepino.

Gran Cinema & More din Băneasa Shopping City, Sala Grand Epika, inclusă în circuitul Festivalului, va fi un alt nou spaţiu de desfăşurare a evenimentelor găzduind timp de 6 zile (29 octombrie – 2 noiembrie) expoziţia dedicată memoriei Maestrului George Constantin, intitulată Magistre fără seamăn, slavă. De asemenea, spectacolul-recital Vorbe, vorbe, vorbe…, susţinut de Ion Caramitru şi Cristian Naidin (violoncel).

Aura Corbeanu, Ion Caramitru şi Marina Constantinescu, la Conferinţa de presă

Nu pierdeţi spectacole precum – Furtuna de William Shakespeare, regia: Alexander Morfov, spectacol al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” Bucureşti, din data de 24 octombrie, pe scena TNB, Vocea umană de Jean Cocteau, în regia Sandei Manu, cu Oana Pellea, spectacol al Teatrul Metropolis, Muzicanţii din Bremen, dramatizare după Fraţii Grimm, de Ema Stere, D-ale noastre de Gigi Căciuleanu, Vorbe, vorbe, vorbe – recital Ion Caramitru şi Adrian Naidin, Candid, după Voltaire, scenariu, regia artistică, păpuşi şi animaţie digitală: Cristian Pepino, de la Teatrul Ţăndărică, Gaiţele de Alexandru Kiriţescu, pus în scenă de Alexandru Dabija, la Teatrul Odeon, Lecţia de Eugène Ionesco, regia: Horaţiu Mălăele, producţie a Teatrului Naţional „I.L. Caragiale”, programat la Teatrul de pe Lipscani, Şefele de Werner Schwab, regia: Sorin Militaru, cu Dorina Lazăr, Coca Bloos, Emilia Dobrin,Teatrul Odeon, Actorul de Mihai Mălaimare, regia: Anca Dana Florea, avându-i în distribuţie pe Mihai Mălaimare, Mircea Tiberian, spectacol al Teatrului Masca din Bucureşti, Ivanov de A.P. Cehov, regia: Andrei Şerban, cu Vlad Ivanov, Victor Rebengiuc, Mirela Oprişor, Teatrul Bulandra Bucureşti, Aniversarea de Thomas Vinterberg şi Mogens Rukov, regia: Vlad Massaci, în rolul titular, Alexandru Repan, Teatrul „Nottara” Bucureşti, Căsătoria de N.V. Gogol, regia: Yuriy Kordonskiy, cu Mariana Mihuţ, Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc, Teatrul Bulandra Bucureşti, Revizorul de N.V. Gogol, regia: Horaţiu Mălăele, cu Ştefan Bănică, Horaţiu Mălăele, Virginia Mirea, Valentin Teodosiu, la Teatrul de Comedie.

O voce irezistibilă, Oana Pellea

De vizionat şi Lecţia de violoncel, de Mona Radu, în regia lui Felix Alexa, cu o distribuţie de clasă, Radu Beligan, Marius Manole, Lamia Beligan şi Tania Popa, care va avea loc sâmbătă 25 octombrie la ora 19.00 la Teatrul Metropolis, sau Fă-mi loc! de Anthony Michineau, regia: Radu Beligan, producţie a Asociaţiei INSPIRA Bucureşti, cu Marius Manole şi Medeea Marinescu, la Godot Café Teatru.

Vă vor incita şi piesele Viaţa-i mai frumoasă după ce mori, textul şi regia: Mihai Măniuţiu, al Teatrului „Tomcsa Sándor”, din Odorheiu Secuiesc, Noul Locatar de Eugène Ionesco, regia: Mihaela Panainte, Teatrul Municipal Baia Mare, Trilogia Belgrădeană de Biljana Srbljanović, regia: Cristi Juncu, Teatrul „Anton Pann”, Victor sau copiii la putere de Roger Vitrac, regia: Silviu Purcărete, Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Tartuffe sau Impostorul de Molière, direcţia de scenă: Victor Ioan Frunză, Teatrul Metropolis. Apreciatul regizor Laszló Bocsardi va prezenta Familia Tót, de Örkeny István, în intepretarea artiştilor de la Teatrul Marin Sorescu din Craiova. Gabor Tompa semnează Trilogia Aureliu Manea, după texte de Aureliu Manea, şi, totodată, montarea piesei Noul locatar, de Eugen Ionescu, la Teatrul Nottara.

Răzvan Mazilu va aduce, alături de elevii săi, arta musicalului

Radu Afrim aduce Castingul dracului, un spectacol de autor, în scenografia lui Bartha Jozsef, alături de Compania „Tompa Miklós” din Târgu-Mureş. Cei 17 actori sunt de fapt nişte performeri foarte buni la improvizaţie.

Gianina Cărbunariu va prezenta două spectacole: De vânzare şi Tipografic majuscul, în care se apropie de document, de poveşti care îmbogăţesc atât perspectiva umană, cât şi pe cea artistică. Mihaela Michailov va veni cu Profu’ de religie în regia lui Bobi Pricop, de la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova.

Veţi aplauda, cu siguranţă, trei spectacolele extraordinare: cel lui Silviu Purcărete, cu Oidip, în interpretarea actorilor de la Teatrul Radu Stanca din Sibiu, cât şi Sânziana şi Pepelea de Vasile Alecsandri, regia: Alexandru Dabija, cu actorii Teatrului Naţional Cluj-Napoca, dar şi Revizorul de N.V. Gogol, regia: Felix Alexa, al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale”. Alexandru Dabija este prezent în Festival şi cu Păi despre ce vorbim noi aici, domnule? de Cătălin Ştefănescu după romanul „Moromeţii” de Marin Preda, spectacol al Teatrului ACT.

Revizorul în regia lui Felix Alexa

Nu pierdeţi nici Cabaret, de Joe Masteroff – un spectacol de Răzvan Mazilu, în regia lui Dragoş Buhagiar, producţie a Teatrului German de Stat Timişoara.

În seara de închidere, după cum anunţa Marina Constantinescu, publicul este invitat într-o călătorie la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova pentru a-i face o reverenţă marelui regizor Robert Wilson, care a creat, într-o strălucită manieră, Rinocerii de Eugène Ionesco.

Expoziţii, conferinţe, ateliere, lansări de cărţi

Sânziana şi Pepelea, în regia lui Alexandru Dabija

Doina Levintza: Costumul de Teatru de la schiţă la miracol, o covârşitoare expoziţie al cărei vernisaj va avea loc vineri, 24 octombrie, de la ora 20.00, la Sala Media de la Teatrul Naţional „I.L. Craragiale”.

Creaţiile a zece regizori, 50 de costume şi numeroase scenografii şi schiţe de decor vor face obiectul expoziţiei care evocă traseul remarcabil petrecut sub aripa inefabilă a imaginaţiei, de la idee la schiţă, pentru a se materializa în final în fabulosul costum de teatru. Acesta este întotdeauna magic. Acel miracol care ani de-a rândul a învăluit în magie scenele teatrelor este sărbătorit în expoziţia ce îi este dedicată.

Doina Levintza, a cărei carieră se împarte atât de armonios pe vasta plajă a scenografiei de teatru, de televiziune şi a modei, evocă, prin simpla pronunţare a numelui său, forţa creatoare a unui artist neobosit în a căuta soluţii neaşteptate pentru orice tip de spaţiu şi de personaj.

Cu o putere de muncă fascinantă, dornică de expresivitate şi frumos, marea scenografă este unul dintre acei rari artişti la care harul se bazează pe cultură şi cunoaştere.

Vlad Ivanov în Ivanov, în regia lui Andrei Şerban, pe scena de la Bulandra

Au trecut 20 de ani de la trecerea din această lume a unui uriaş actor: George Constantin. Un munte de forţă şi talent, o sensibilitate aparte, un amestec fascinant de fragilitate şi putere au locuit în fiinţa lui. Rolurile lui de teatru şi film, întâlnirile cu mari regizori şi actori, cariera împlinită trebuiau să existe într-un fel în acest festival 2014. Expoziţia de fotografii In Memoriam George Constantin depăşeşte cadrul clasic al spaţiului teatral sub numele de Magistre fără seamăn, slavă! Un actor mare rămâne pentru totdeauna stăpânul timpului.

Expoziţia Actorul Ion Manu – Hazul bonom şi ironia subtilă este un prilej de a rememora creaţia lui Ion Manu. Fotografii, casete cu mansucrise şi cărţi, obiecte ce au aparţinut artistului şi un fundal sonor cu Ora veselă vor readuce în prezent o personalitate de anvergură a teatrului românesc, un artist înainte de toate. Personalitate complexă, actor de teatru şi film, scriitor, poet, epigramist, om de radio, Ion Manu a fost un exemplu de ce însemna un adevărat om de cultură. Avea talent şi har, un spirit vivace, ancorat în cotidianul social. Neobosit căutător al firii umane, a reuşit să devină cunoscut şi iubit atât pe scenă, cât şi pe undele radio, la emisiunea Ora veselă. Casa de Cultură Ion Manu din Otopeni intră acum în circuitul Festivalului Naţional de Teatru. Vernisajul are loc luni 27 octombrie, ora 21.45.

Constantin Chiriac în Oidip, regia Silviu Purcărete

Să mai adăugăm faptul că împreună cu Galeriile Artmark se va organiza în ziua de 1 noiembrie o licitaţie de obiecte de artă şi personale, elemente de recuzită din spectacole de marcă oferite de mari actori ai teatrului românesc, sumele obţinute urmând a fi donate Campaniei Naţionale Artişti pentru artişti.

Să mai notăm peste 20 de lansări de carte de teatru, printre care Golem, mit şi spectacol cu regizorul Alexander Hausvater, Scrieri despre teatru de Tadeusz Kantor, Pe drumul gândirii axiologice de Gheorghe Ceauşu, Caragiale după Caragiale. Arcanele interpretării: exagerări, deformări, excese, de Angelo Mitchievici, În dialog cu anticii de Alexandra Ciocârlie, Infinitul dinăuntru de Vlad Zografi şi Toate minţile mele, cuprinzând piese de acelaşi autor. Dar şi Istoria secretă a păpuşilor. Teatrul de animaţie şi sacrul de Cristian Pepino, Spaţiul gol de Peter Brook…

Rinocerii în regia celebrului Robert Wilson

Nu vor lipsi nici conferinţele, printre care Polifonii. Teatrul şi celelalte arte, susţinută de universitarul şi eseistul George Banu. Cu participarea pianistei Ioana Lupaşcu şi a actorului Ion Caramitru. Interesante se anunţă şi Teatrul şi sculptura un orizont al actorului, susţinută de universitarul şi teoreticianul Monique Borie, sau Shakespeare, înainte de toate: mari debuturi shakespeariene în istoria şcolii româneşti de teatru – dezbatere moderată de Octavian Saiu. Invitaţi, Ludmila Patlanjoglu, Ion Caramitru, Cătălina Buzoianu.

În Aula Mare a Bibliotecii Naţionale a României se va desfăşura Conferinţa Naţională a Managerilor Instituţiilor de Cultură.