Garda de Mediu a găsit posibilele surse ale mirosului din București. Amenzi de aproape 800.000 de lei

Depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina sunt cele mai probabile surse ale mirosului greu de suportat resimțit în București și Ilfov în 17 și 18 august, potrivit Gărzii Naționale de Mediu. În urma a 55 de controale, instituția a aplicat amenzi de 795.000 de lei, a dispus trei sistări de activitate, a făcut o sesizare penală și a confiscat un utilaj.

Peste 1.300 de sesizări privind disconfortul olfactiv au fost analizate de comisarii de mediu. Cele mai multe au venit din Sectorul 4, dar zona afectată s-a întins în sudul și sud-estul Bucureștiului și al județului Ilfov. Garda de Mediu spune că sesizările descriau mai multe tipuri de mirosuri. Printre acestea se numără mirosul de levigat și deșeuri, cel asociat hidrogenului sulfurat și mirosuri de substanțe chimice.

În timpul controalelor au fost verificate activități de gestionare a deșeurilor și de epurare a apelor. Au fost controlați și operatori din industria cărnii, producția de medicamente și alte activități care pot genera emisii odorante.

„Două surse potenţiale ale disconfortului olfactiv resimţit puternic în mai multe zile din august, atât în Bucureşti, cât şi în Ilfov, sunt depozitul de deşeuri de la Vidra şi staţia de epurare de la Glina. Sancţiunile pentru operatori au venit împreună cu 22 de măsuri de conformare pe care le vom verifica recurent. Am înaintat raportul acţiunii din 17–27 august 2026 către Ministerul Sănătăţii, pentru că există obligaţia investigării de către autoritatea de sănătate publică a efectului pe care evenimentul din 17–18 august l-a avut asupra sănătăţii populaţiei”, afirmă Andrei Corlan, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu.

Probleme la depozitul de deșeuri de la Vidra

La depozitul de la Vidra, comisarii au descoperit mai multe probleme privind monitorizarea tehnologică. Gazele produse în depozit nu erau captate complet, inclusiv din cauza tasării insuficiente a deșeurilor. Potrivit GNM, o etanșare necorespunzătoare poate permite gazelor să ajungă necontrolat în atmosferă.

Operatorul depozitului a fost amendat cu 40.000 de lei.

„Pentru nerealizarea monitorizării tehnologice corespunzătoare, operatorul a fost sancţionat cu 40.000 de lei. Experţii GNM au dispus, în urma controlului, 11 măsuri de conformare care urmăresc inclusiv limitarea disconfortului olfactiv asociat activităţii de depozitare”, precizează reprezentanţii GNM.

Probleme mai numeroase au fost descoperite la stația de epurare de la Glina. Garda de Mediu spune că acestea pot avea legătură cu mirosul reclamat în 17 și 18 august. Printre nereguli se numără funcționarea necorespunzătoare a unor sisteme pentru gestionarea nămolului și a biogazului.

Comisarii susțin că perioada cu cele mai multe reclamații s-a suprapus peste mai multe disfuncționalități. Erau probleme la instalațiile pentru neutralizarea mirosurilor, la transportul nămolului și la stocarea biogazului.

Trei centrifuge funcționau în perioada cu cele mai multe sesizări

La Glina, unele incinte pentru deshidratarea nămolului funcționau cu ușile larg deschise. În aceste condiții, sistemele care ar fi trebuit să capteze emisiile nu mai puteau funcționa corespunzător. Nămolul deshidratat era evacuat și în containere deschise.

Potrivit GNM, în perioada cu cele mai multe reclamații funcționau toate cele trei centrifuge ale instalației. Acest lucru ar fi dus la eliminarea unei cantități mari de aer viciat în incintă. Funcționarea simultană a celor trei centrifuge s-a oprit în dimineața zilei de 18 august. Garda de Mediu spune că momentul coincide cu scăderea rapidă a numărului de sesizări.

Comisarii au descoperit și un transport de nămol nedeshidratat.

„Nămolul prezenta un miros pestilenţial puternic, care s-a difuzat pe o suprafaţă mare a amplasamentului, iar aspectul acestuia era umed, păstos şi de culoare neagră închisă”, precizează aceeaşi sursă.

Au fost găsite probleme și la gestionarea biogazului. În 18 august, nivelurile din cele trei rezervoare au coborât sub pragurile minime prevăzute în autorizația de mediu. GNM arată că, în anumite condiții, astfel de situații pot duce la evacuarea biogazului direct în atmosferă.

În aceeași zi, unul dintre rezervoare a ajuns brusc la un grad de umplere de 92%.

„La polul opus, în aceeaşi zi, unul dintre rezervoarele de stocare a urcat brusc la un nivel de umplere de 92%, demonstrând oscilaţii majore în fluxul tehnologic. Precizăm că scăderile sub pragul minim de stocare nu au generat nicio alarmă, deşi instalaţiile au fost prevăzute cu senzori, ceea ce generează ipoteza unor evacuări necontrolate sau a unor disfuncţionalităţi majore în gestionarea biogazului”, adaugă aceeaşi sursă.

Două dintre cele patru instalații pentru neutralizarea mirosurilor de pe rampele de nămol și deșeuri nu funcționau.

Garda de Mediu cere controale comune cu Direcțiile de Sănătate Publică

În urma raportului, conducerea GNM cere implicarea mai mare a autorităților sanitare în astfel de situații. Instituția a solicitat Ministerului Mediului urgentarea unui ordin comun cu Ministerul Sănătății. Acesta ar permite controale comune ale Gărzii de Mediu și Direcțiilor de Sănătate Publică.

„Devine evident faptul că impactul potenţial şi impactul concret al unor instalaţii trebuie să fie evaluate atât din punct de vedere al protecţiei mediului, cât şi din punct de vedere al sănătăţii umane”, mai spune Corlan.

Garda de Mediu atrage atenția că mirosurile puternice pot fi resimțite chiar și atunci când măsurătorile oficiale nu arată depășiri ale limitelor de poluare.

„Avem nevoie de criterii tehnice obiective şi clare care să depisteze, să măsoare şi să abordeze unitar şi integrat disconfortul olfactiv, pentru că nu vorbim exclusiv de o problemă de mediu. Gândiţi-vă că, în timp ce peste 1.300 de cetăţeni din Bucureşti şi Ilfov ne sesizau prezenţa unui miros greu de suportat, măsurătorile oficiale nu au înregistrat depăşiri ale limitelor de poluare. De ce? Pentru că, înainte ca disconfortul olfactiv să fie o problemă de mediu conform cadrului legal actual, poate fi o gravă problemă de sănătate publică”, a explicat comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu.

GNM susține că a transmis în 2026 către Direcțiile de Sănătate Publică 3.750 de sesizări punctuale, inclusiv privind cazuri de disconfort olfactiv.