Datele preliminare arată că avansul exporturilor şi producţiei industriale a încetinit în trimestrul al doilea, ceea ce va conduce la o creştere economică plasată sub nivelul din primul trimestru, a declarat şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks.
„Există anumiţi indicatori care arată o încetinire a creşteii economice în trimestrul doi. Trebuie să vedem, când vom avea datele finale, cât de mult a încetinit creşterea. Ne aşteptăm, totuşi, la o evoluţie pozitivă a PIB”, a adăugat oficialul FMI. Întrebat dacă se aşteaptă ca acest ritm mai scăzut al creşterii economice să se menţină până la finele anului, Franks a precizat că FMI îşi menţine deocamdată prognoza de creştere de 1,5% pentru întregul an, bazându-se şi pe avansul peste aşteptări din primul trimestru. „Credem că cifrele din primul trimestru au fost mai mari decât ne-am aşteptat, astfel că există spaţiu pentru o evoluţie puţin mai slabă în trimestrele următoare. Nu avem în vedere o modificare a prognozei în acest moment”, a arătat Franks.
Scăderea cheltuielilor la nivelul bugetului consolidat este îmbucurătoare, dar nu şi reducerea sumelor pentru investiţii, care rămâne o zonă problematică întrucât absorbţia fondurilor europene nu este satisfăcătoare, a declarat pentru MEDIAFAX Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România.
Datele Ministerului Finanţelor pentru finele lunii mai arată că deficitul bugetar a fost de 1,36% din PIB, în condiţiile în care veniturile au crescut faţă de perioada anterioară cu 10%, iar la cheltuieli s-a înregistrat o scădere de 3,4%. În acelaşi timp, cheltuielile de capital (investiţiile – n.r.) au scăzut cu 5,4%. „În timp ce scăderea cheltuielilor curente este o veste bună, reducerea celor de capital nu mai este o veste atât de bună. Vrem mai multe cheltuieli de capital corelate cu fondurile UE. (…) Încă este nevoie de îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene. Nu este nicio îndoială. Continuăm să expunem această chestiune autorităţilor române şi sunt sigur că ei sunt conştienţi de problemă”, a spus Franks. El a arătat că datele privind execuţia bugetară sunt mai bune decât s-a prevăzut în cadrul acordului de tip preventiv, astfel că, cel mai probabil, ţintele stabilite pentru următoarea evaluare vor fi atinse.
