Franța arde, Macron dă lecții de narcisism politic

Trebuia să fie ora adevărului pentru președintele Emmanuel Macron, după șase luni de proteste ale francezilor nemulțumiți de liderul de la Elysee și după luni de așa-zisă ”mare dezbatere națională”, în primăriile orașelor franceze. Alocuțiunea lui Emmanuel Macron de joi seara, un eveniment ce trebuia să aibă loc inițial în seara tragicului incendiu de la Notre Dame, nu a fost însă decât o conferință despre ”arta de a fi francez” a președintelui.

Și, mai ales ținând seama că politicianul Macron a fost o creație a marilor trusturi de presă, conferința de joi seara a fost și un concurs de lingușire a liderului din partea jurnalistilor francezi: Macron a vorbit mult pentru a ocoli întrebările, iar nimeni nu i-a atras atenția.

Iluminism, patriotism, istorie, unitate, laicitate – Macron a rostit cuvinte mari, dar goale în contextul politic și social în care se află Franța. Președintele a vorbit mult despre formă, lipsindu-i aproape total fondul, este opinia mai multor jurnaliști francezi. ”În concluzie, lui Emmanuel Macron i-a luat o oră pentru a anunța niște masuri despre care nu trebuia să vorbească mai mult de zece minute, în urmă cu o săptămână. Conferința sa a fost greoaie ca formă și indigestă ca fond”, scrie Eric Coquerel, deputat din partea partidului Franța Nesupusă, stânga radicală.

”Am decis, am respins, vreau, nu mai vrea, sunt, am spus, am însărcinat guvernul, am reflectat, reflectez, eu, eu, eu: 90 de minute despre el însuși. Din acest punct de vedere, nu s-a schimbat nimic”, a scris pe Twitter Raphael Glucksmann, capul de listă pentru alegerile parlamentare al alianței dintre Partidul Socialist și Partidul Piața Publica (înființat în 2018).

Răspunsurile lui Macron

”Am observat un profund sentiment de injustiție fiscală, teritorială. Trebuie să răspundem acestui sentiment. Am simtit lipsa de considerație față de cetățeni, care se nu se simt respectați, o lipsă de încredere în elite. E dificil să construiești ceva dacă nu este restabilită încrederea”, a spus președintele Emmanuel Macron.

Cum răspunde președintele Macron la injusția fiscală? În primul rând, el a declarat că nu va reveni la impozitele pe marile averi, pe care le-a eliminat, aducându-le profituri de miliarde de euro familiilor bogate din Franța. Motivul invocat de Macron este că acești bani ai francezilor bogați vor fi investiți în Franța. ”Daca nu avem investiții, nu avem economie. Este vorba despre pragmatism”. Legea va fi reevaluată în 2020, a spus Macron.

Pe de altă parte, Macron, cel care le-a oferit francezilor săraci câte o sua de euro în plus pe lună, speriat de demonstrațiile Vestelor Galbene, a venit acum cu propunerea reducerii impozitului progresiv. Nu a menționat care va fi această reducere, însă presa estimează că este vorba de coborârea primului prag de impozitare (pentru cele mai mici venituri) de la 14%, la 10%.

Apoi, Macron a anunțat că pensiile mai mici de 2000 de euro vor fi indexate în raport cu inflația, începând de la 1 ianuarie 2020. Însă, a spus el, începând din 2021, nicio pensie nu va crește mai mult decât prețurile.

Președintele a mai vorbit despre situația financiara a familiilor monoparentale și despre angajarea dificilă în câmpul muncii a acestor parinti, însă fără a da detalii concrete. A amintit de un proiect prin care statul să rețină direct pensiile alimentare, pentru a se asigura că acestea ajung regulat la părintele care are în grijă copiii. A vorbit și despre costul deplasării către locul de muncă (un aspect de la care a pornit revolta Vestelor Galbene, oameni înfuriați de creșterea prețului combustibilului), însă, din nou, nu a dat soluții concrete și a pasat cartoful fierbinte către ”asociații, parteneri sociali, politicieni”.

Una dintre concluziile surprinzătoare ale lui Macron după ”marea dezatere națională” ține de  Ecole Nationale d’Administration (ENA), instituția care a format cea mai mare parte a corpului administrativ și a elitelor politice ale Franței. Protestatarii francezi au cerut desființarea acestei instituții, văzută ca un turn de fildeș al elitei. ”Îmi doresc să renunțăm la acest spirit de corp al înalților funcționari. Nu avcem nevoie de protecție pe viață”. ”Funcționarii noștri reprezintă societatea? Răspunsul este nu. Nu mai sunt filiere meritocratice”, a spus președintele. Macron nu este absolvent al ENA.

În ce privește o altă revendicare a Vestelor Galbene, Macron a declarat că nu își dorește recunoașterea votului alb la alegeri și nici introducerea unui sistem de referendumuri.

Macron nu a vorbit despre poziția sa față de desființarea Senatului, propusă de protestatari. A sugerat însă că este de acord cu introducerea unui sistem proporțional pentru alegerile în Adunarea Națională, pentru a da o mai mare reprezentatitivitate legislativului.

Revendicările Vestelor Galbene

Pentru a judeca în ce măsură a răspuns sau nu Macron revendicărilor oamenilor ce ies în stradă de șase luni de zile, prezentăm mai jos o listă cu o parte din aceste solicitari.

·                  Anularea proiectului pentru introducerea carburanților pe bază de gaz de șist și plante modidificate genetic

·                  Renunțarea la proiectul de reînnoire a parcului auto din Franța cu automobile electrice și la introducerea pe piață a biocarburanților

·                  Consultarea mai frecventă a populației, prin referendumuri locale și naționale

·                  Înființarea unei Adunări a Cetățenilor

·                  Desființarea Senatului

·                  Recunoașterea și numărarea voturilor albe

·                  Reducerea taxelor pentru companii

·                  Majorarea ajutoarelor financiare pentru ucenicie

·                  Majorarea salariului minim pe economie

·                  Respectarea parității bărbați/femei la angajare

·                  Majorarea pensiilor

·                  Desființarea pensiilor speciale

·                  Recalcularea alocațiilor pentru chirie

·                  Ajutoare mai mari pentru studenți

·                  Mod de calcul identic pentru toate pensiile

·                  Reducerea semnificativă a salariilor guvernanților și a indemnizațiilor

·                  Prezența fizică obligatorie pentru deputați în Adunarea Națională

·                  Includerea persoanelor cu handicap în toate domeniile societății

·                  Acces la cultură pentru toți

·                  Anularea legii care ”uber-izează” serviciile de ambulanță (o lege recenta care permite decontarea transportului cu ambulanța doar dacă compania de ambulanță este selectată de spitale, nu de pacienți)

·                  Recalcularea taxelor de succesiune

”În loc să se joace de-a țapul ispășitor al democrației, monsieur Macron ar trebui mai bine să ne explice cum ieșim din criză. Pentru că e imposibil ca poporul francez să se fi regăsit în discursul din seara asta”, a spus purtătorul de cuvânt al Republicanilor, singurul partid care îl putea învinge pe Macron la prezidențialele din 2017, până la eliminarea din cursa a lui Francois Fillon, dat pe mâna Parchetului Național Financiar într-un dosar considerat de mulți jurnaliști ca fiind pur politic.