Franța: Inteligența artificială duce greul campaniei electorale

Întrebarea este când alegătorii vor fi cei care să folosească inteligența artificială pentru a selecta candidatul si cât de repede vor interveni guvernele pentru a reglementa acest domeniu

Franța: Inteligența artificială duce greul campaniei electorale

Întrebarea este când alegătorii vor fi cei care să folosească inteligența artificială pentru a selecta candidatul si cât de repede vor interveni guvernele pentru a reglementa acest domeniu

”Trebuie să ții pasul cu vremurile și inteligența artificială este un instrument revoluționar – poate nu esențial, însă foarte eficient”, spune Karl Olive, care candidează pentru o primărie din suburbia Parisului. ”Este o tehnică rapidă și la preț redus. Este accesibilă tuturor și toți profită de ea”, spune un sociolog de campanie care lucrează pentru candidați din 60 de localități. Inteligența artificiala îi face pe candidați să pară mai educați și mai naturali. ”Mulți au o problemă cu exprimarea. Aceștia simt inteligența artificiala ca pe un sprijin și o reasigurare”, completează sociologul, citat de Le Monde.

Cum schimbă inteligența artificială regulile jocului politic

Alegerile municipale din Franța, pe 15 si 22 martie, sunt duse de inteligența artificială. Este prima campanie cu inteligența artificială îmbrățisată total de candidații din Franța. Și este un test pentru marea încleștare electorală din primăvara anului viitor – alegerile prezidențiale.

Inteligența artificială este pentru toți – orașe mici sau mari, candidați de centru sau extremiști. Posterele și materialele de campanie sunt create de inteligența artificială. Alegătorii pun întrebări și primesc răspunsuri nu de la candidați, ci de la inteligența artificială. Tot inteligența artificială monitorizează conturile candidaților de pe platformele sociale și șterg imediat conținutul pe care aceștia îl consideră nepotrivit pentru campanie. Discursurile sunt create la fel, iar rezumatele lungilor discursuri ale contracandidaților sunt făcute tot de IA, cu punctaje clare și teme de bătaie pentru următoarele zile. Totul la un preț infim față de cel cerut până de curând de sociologii de campanie.

Sarah Knafo candidează pentru primăria Parisului din partea extremei dreapta. Este deputat european. Knafo a avut o relație cu Louis Sarkozy, fiul fostului președinte Nicolas Sarkozy. Acum este partenera lui Eric Zemmour, unul dintre liderii extremei dreapta din Franța. Knafo postează o mulțime de videoclipuri senzaționaliste care atrag atenția electoratului. Sunt generate de IA. Inclusiv cele în care sunt prezentate agresiuni asupra femeilor. Knafo are un program de 130 de pagini despre care Le Monde scrie ca este plin de erori de calcul pentru la primăria Parisului. Nu este produs de inteligența artificială. În schimb, acest program le promite parizienilor crearea unui Paris paralel, virtual – inclusiv cu toate străzile, clădirile, date meteo, climatice, de pedologie, statisticile accidentelor rutiere, ale orelor de vârf. Este un model care a costat uriaș când a fost implementat în Singapore, în 2014. Acum prețul este mult, mult mai mic.

Între eficiență și manipulare: riscurile inteligenței artificiale

În Strasbourg, candidata Virginie Joron, eurodeputată din partea partidului Marinei Le Pen, vorbește despre declinul orașului sub actualul primar ecologist. Printre argumente, imaginea unei străzi plină de gunoi. Doar că strada nu este din Strasbourg. Nu este de găsit nicăieri în lume. Imaginile sunt generate de inteligența artificială. În sudul Frantei, un candidat folosește imaginea unei școli inundate, iar opoziția a plecat de la aceasta imagine falsă pentru a-l acuza pe actualul primar.

Granița dintre comunicarea politică și manipularea opiniei publice începe să dispară sub această ofensivă a inteligenței artificiale, atrag atenția specialiștii. ”Problema nu este inteligența artificială în seine, ci modul în care este folosită. Poate fi folosită pentru defăimare si manipulare. Este o problemă a democrației noastre”, spune Samira Ketfi, care candidează in suburbiile Parisului. Este revoltată de imagini false care o arată îmbrăcată în dansatoare orientală.

Campania low-cost: candidați și strategii asistate de tehnologie

Karl Olive, care candidează pentru funcția de primar în suburbia pariziană Poissy, a înregistrat mitinguri electorale și întâlniri, iar apoi a folosit inteligența artificială pentru a produce rezumate ale discuțiilor. La fel face Florence Woerth, care candidează pentru funcția de primar în Chantilly, funcție deținută de soțul ei, fostul ministru Eric Woerth, timp de 22 de ani, între 1995 și 2017. Ea a folosit tehnologia IA pentru a comprima întâlnirile publice în podcasturi de 10–15 minute, pe care le-a publicat pe toate marile platforme de streaming. „Face întâlnirile accesibile tuturor cetățenilor, inclusiv celor la care nu participă toată lumea”.

Există și candidați care nu folosesc inteligența artificială. Spun că produce discursuri standardizate și superficiale. ”Dacă toată lumea ar face asta, atunci am spune cu toții aceleași lucruri”, spune primarul Michel Sauvade.

Electoratul nu pare interesat sau afectat de această campanie bazată pe inteligența artificială. În lumea politică însă, acest moment este cea mai bună reclamă pentru inteligența artificiala. ”Marile echipe de campanie sunt pline de specialiști. Alți candidați, care au bugete mici, trebuie să facă lucrurile de unii singuri. Inteligența artificială corijează această nedreptate”, spune Paul Brounais, șeful unei agenții de comunicare implicată în campaniile din 60 de localități.

Noile fabrici de președinți

Impactul major pe care l-au avut până acum platformele sociale sugerează că IA va fi foarte eficientă în campaniile electorale. În 2023, s-a ajuns ca un bancher de origine greacă din Statele Unite care a lucrat la Goldman Sachs să câștige președinția partidului anti-sistem Syriza. La acest paradox a contribuit mult campania făcută pe platformele sociale, o campanie începută chiar înainte ca Stefanos Kasselakis să pună piciorul în Grecia. Însă noile tehnologii nu l-au ajutat să se impună în partid. A fost popular în rândul tinerilor membri, însă a fost mazilit de vechea gardă. Acum, are un partid care se zbate la sub 5% din preferințele electoratului.

Campania electorală din Franța va fi un test. Va arăta cât de mult poate ajuta inteligența artificială și cât de departe poate merge dezinformarea și violența digitală. Acum, inteligența artificială este folosită de candidați pentru a atrage voturi cu un efort financiar cât mai redus. Întrebarea este dacă și când alegătorii vor fi cei care să folosească inteligența artificială pentru a selecta candidatul. Cert este că asemenea aceste campanii vor grăbi acțiunile guvernelor de reglementare a acestui domeniu. După lupta cu platformele sociale ca fabrici de revoluții și președinți, va urma lupta cu IA care a ajuns să creeze conținutul propagat de acești vectori. Și va urma și o nouă dezbatere legată de limitele libertății de exprimare, dar și de limitele până la care poate merge apărarea democrației de ea însăși.

 

 

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. acum vreo 2 ani tin minte ca intr-un interview restrans, EDITAT de la conducerea WEF spuneau ca ar votul individual e depasit si ca ar trebui sa se opteze pentru AI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.