România a abandonat complet aderarea la moneda unică europenă în 2019 și în acest moment nu mai avansează nicio dată. În ultimele zile, mai mulți oficiali guvernamentali, în frunte cu premierul Sorin Grindeanu, și reprezentanți ai BNR au lăsat să se înțeleagă că obiectivul nu a fost uitat, asta în timp ce în Europa tot mai multe voci susțin că în zece ani moneda unică va dispărea. „Trecerea la euro se poate face numai după ce, credem noi, şi veniturile românilor vor fi aproape de cele din alte state membre ale Uniunii Europene”, a spus Grindeanu, la reuniunea Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro, organizată la Palatul Victoria. Prim-ministrul a spus că Europa traversează o perioadă cu numeroase dezbateri privind viitorul construcţiei europene, acestea trebuind văzute, în opinia sa, drept o oportunitate şi nu un obstacol. „S-a ajuns la o discuţie despre o Europă cu mai multe ritmuri, dar aceste ritmuri nu trebuie să ne diferenţieze, ci tocmai să arate că noi, cu toţii, mergem în aceeaşi direcţie. Iar eu cred că întâlnirea de azi are şi acest scop. Trebuie să demonstrăm că România e hotărâtă să susţină în continuare politicile de coeziune în interiorul Uniunii şi să arătăm că toţi avem acelaşi scop – o Uniune mai puternică, în care statele membre au aceeaşi ţintă”, a afirmat Grindeanu.
Un exemplu de discurs care anunță dispariția monedei unice l-a oferit Emmanuel Macron, candidat la alegerile prezidențiale din Franța. Acesta a spus că euro ar putea să dispară peste zece ani, dacă Parisul și Berlinul nu vor reuși să consolideze moneda unică. Conform acestuia, actualul sistem este unul care favorizează Germania. „Adevărul este că trebuie să recunoaștem cu toții că euro este incomplet și că nu poate supraviețui fără reforme majore”, a spus Macron, care până anul trecut a fost ministru al Economiei în guvernul președintelui socialist Francois Hollande, într-un discurs la Universitatea Humboldt din Berlin. „Euro nu a furnizat Europei o suveranitate internațională deplină în raport cu dolarul. Nu a furnizat Europei o convergență naturală între diferitele state membre”, a adăugat Macron.
Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a spus că adoptarea monedei unice necesită o abordare mai prudentă şi responsabilă, iar nivelul de convergenţă reală, respectiv nivelul de trai, reprezintă un parametru esenţial, şi nu contează doar cât de repede creşte economia, ci şi cum creşte. „Referitor la problematica intrării în zona euro, în ceea ce priveşte evoluţia în timp a abordărilor acesteia, tendinţa nu este de abandonare a acestui obiectiv, ci de tratare a sa într-o manieră mai prudentă, mai cuprinzătoare şi responsabilă. S-a întâmplat astfel întrucât, după izbucnirea crizei economice şi financiare globale, a devenit clar că pentru a beneficia de avantajele adoptării euro nu este nicidecum suficient să fie îndeplinite, în sens restrâns, criteriile de la Maastricht. De fapt, se impune îndeplinirea durabilă – şi nu accidentală, forţată sau temporară – a criteriilor de convergenţă nominală, ceea ce înseamnă crearea condiţiilor pentru convergenţa reală“, a declarat guvernatorul BNR. Oficialii Băncii Centrale au afirmat că România poate adera la euro în minimum nouă ani, dacă economia creşte cu 5%. În ritmul de creștere de azi, țara noastră va putea adera peste 13 ani. Atunci poate fi prea târziu, pentru că euro ar putea deveni istorie.
La finele anului trecut s-a înființat un Comitet interministerial pentru trecerea la moneda euro, prin hotărâre a Guvernului României. Acesta este coordonat de prim-ministru, în calitate de președinte, de ministrul Finanțelor Publice și de guvernatorul Băncii Naționale a României – cu respectarea raporturilor de colaborare și a independenței băncii centrale -, în calitate de vicepreședinți, potrivit unei Hotărâri adoptate de Guvern. „Angajamentul de adoptare a monedei euro reprezintă în continuare o ancoră importantă în promovarea reformelor bugetare și structurale necesare creșterii flexibilității economiei românești”, se arată într-un comunicat al Executivului.
Pentru aderarea la moneda unică s-a vorbit inițiat de 2019, fiind o dată avansată în 2015 de către viceguvernatorul BNR Liviu Voinea. Numai că 2019 a căzut pentru că România că nu urmat un plan de acțiune pentru realizarea acestui deziderat iar o dată pentru atingerea acestui obiectiv nu a mai fost anunțată. Tratatul semnat în anii ’90 indică drept condiţii de aderare la moneda unică: stabilitatea preţurilor, sustenabilitatea poziţiei fiscale, convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung şi stabilitatea cursului de schimb. Mai exact, cele cinci criterii presupun menţinerea deficitului bugetar sub 3%, a datoriei publice sub 60%, a ratei inflaţiei şi a dobânzilor pe termen lung la un nivel apropiat de cel al ţărilor din zona euro şi stabilitatea cursului de schimb. Din 2014, România a intrat în limitele acceptate de document însă nu este de ajuns. Acelaşi tratat vorbeşte şi despre durabilitatea convergenţei, concept puţin lăsat de izbelişte, dar readus în discuţie după problemele pe care UE le are cu Grecia, Spania, Portugalia, Italia sau Irlanda.
Ce trebuie să facă România de acum încolo? Nu se acceptă o îndeplinire accidentală, forţată sau temporară a criteriilor de convergenţă nominală ci se impune o durabilitate a lor. În plus, înainte de intrarea în zona euro, România trebuie să reducă decalajele dintre veniturile locuitorilor dar şi competitivitatea întreprinderilor. În două cuvinte, este nevoie de o continuare a reformelor care să ducă la creştere economică. Guvernatorul Isărescu a declarat că se impune continuarea procesului de privatizare sau restructurare a companiilor de stat, creşterea flexibilităţii şi a gradului de ocupare şi finalizarea liberalizării preţurilor administrate la energie. România încă ţine în braţe companii cu pierderi uriaşe, în special din zona mineritului şi energiei dar și din alte zone.
Dezvoltarea României şi rămânerea în urmă sunt principalele probleme care împiedică adoptarea mai devreme a monedei euro. La PIB-ul pe capul pe locuitor suntem pe penultimul loc din Europa. Adică nu suntem competitivi deloc. Ne lipseşte infrastructura iar distribuţia veniturilor este inegală în ţară. Bucureştiul, de exemplu, poate intra foarte bine în zona euro, pentru că firmele de aici generează aproape 50% din cifra de afaceri cumulată, în timp ce de la Galaţi în sus nu avem mai mult de 7-8%. Şi asta se reflectă în veniturile populaţiei. La infrastructură, suntem ultimii în Europa la kilometri construiţi. Asta înseamnă împovărarea bugetului companiilor şi lipsa de investiţii străine.
Cu Grecia, UE s-a fript. Ţara a intrat în zona euro şi apoi a început restructurarea economiei, cu consecinţele ei dureroase – şomaj, scăderea producţiei, neîncredere. Pentru ceilalţi doritori de monedă euro, România, Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Cehia, se vrea un parcurs mai sinuos, dar care duce la sănătate şi performanţă. Or, o zonă monetară unică nu este un loc potrivit pentru statele cu lipsă de competitivitate.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.