' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Frica de a greși și de a nu reuși nu este doar o emoție trecătoare – pentru mulți copii și adolescenți ea funcționează ca un mecanism psihologic profund, care afectează motivația, stresul academic și modul în care aceștia se raportează la învățare și performanță, scrie psychologies.ro.
Potrivit unui studiu publicat scris de European Journal of Public Health această teamă devine problematică când copilul asociază eșecul cu pierderea valorii personale, dezamăgirea părinților sau rușinea în fața colegilor. În loc să vadă greșelile ca o etapă normală a procesului de învățare, ei percep eșecul ca o amenințare la identitatea lor.
Studiul se bazează pe teoria nevoii de realizare (need achievement theory), care arată că elevii pot fi orientați fie spre succes, fie spre evitarea eșecului. Autorul explică faptul că elevii care se tem de eșec pot reacționa în două moduri principale:
- Overstrivers (hiper-performanți/ perfecționiști) – încearcă să evite eșecul prin muncă intensă și succes constant. Deși pot avea rezultate bune, experiența lor școlară este marcată de anxietate, stimă de sine instabilă și teamă de greșeli.
- Self-protectors (auto-protectori) – nu încearcă neapărat să evite eșecul, ci implicațiile acestuia asupra valorii personale. Ei folosesc strategii precum:
- self-handicapping (auto-sabotaj: procrastinare, efort redus intenționat),
- defensive pessimism (așteptări scăzute deliberate pentru a reduce impactul emoțional al unui posibil eșec).
Cercetările arată că frica de eșec poate influența semnificativ stresul emoțional la școală, contribuind la anxietate și presiune legată de performanțe. Adolescentele, în special, par să resimtă mai intens această legătură între așteptările educaționale și teama de eșec.
Efectele acestei frici sunt multiple:
•Poate conduce la procrastinare sau evitare a situațiilor provocatoare.
•Unii elevi dezvoltă un perfecționism anxios. Spre exemplu muncesc excesiv de teamă să nu greșească.
•Alții apelează la strategii de auto‑protecție, ca să‑și păstreze stima de sine.
Psihologii avertizează că, dacă nu este gestionată, frica de eșec poate limita capacitatea tinerilor de a‑și valorifica potențialul. Frica afectând nu doar performanța școlară, ci și relațiile sociale și imaginea de sine.
Hopaaaa , noi cei ce suntem injurati astazi ca suntem pensionari , nu mai aveam frica de esec.Invatai carte , multa ,putina , ajungeai ori la „profesionala” , ori la liceu. Si urma cursul. Cine era destept mergea la faculta ,cine termina profesionala ajungea muncitor calificat. Mai greu cu liceenii ce nu intrau la faculta ,dar cu un curs de scolarizare se alegeau cu o meserie.Acum toti se vor „manageri” ,sefi de birou ,etc. Cind il intrebi ce calificare area da din umeri, cit desprevechime in munca si capabilitai…Ioc.Vrem o tara ca afara, striga toti. Reiterez : In sec 7 ien filozoful chinez Kuan Chung spunea: „Daca iti faci planuri pentru un an -planteaza orez. Daca iti faci planuri pentru 10 ani planteaza copaci.Daca iti faci planuri pentru 100 de ani educa-ti copii!”
„Psihologi”? Numai sa fie pusi copiii si-n alte matrice decât ale lui Freud lipsea: hip, hip, hourrrrrrrra … A?!