Gara Frumușița a fost un important nod feroviar pe linia Galați-Bârlad. Frumușița e una dintre cele mai vechi din țară, a fost construită în 1895. Gara a fost modernizată la 50 de ani distanță după avariile suferite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, potrivit click.ro.
Inclusă în lista clădirilor de patrimoniu și a monumentelor istorice din România, în 1992, a fost doar cu numele. În fapt, ea a fost abandonată și vandalizată tot timpul.
I-au fost furate grinzile metalice, dușumelele, tâmplăria, acoperișul. Geamurile au dispărut și ele. Pereții stau acum să se prăbușească. Are statut de monument istoric, dar ea e ca o umbră!
Să fie declasată, a spus CFR, că nu mai e de interes economic. Nici cultural?
Da, Direcția Județeană de Cultură a înștiințat Regionala CFR Galați.
Un gard de plasă a fost pus în jurul ruinelor. A fost prima măsură. Singura.
Frumușița e de paragină. Nu e singura gară ajunsă așa. E pustie, în jur numai ruine…
Foto Descoperă.ro
Foto Digi 24
nu,nu,nu:
-maniacu Orighici a scria asta!
(te ia ametzeala)
In Frumusita preponderenti sunt o anumita etnie.Si, asta ar trebui sa dea de gandit….
Și, când îmi amintesc din povestite de bunici și tata ce dezastru au înghițit rusnacii la Frumușița, prin ’44-’45, acum e dezastru din cauza politicienilor și politicii în bătaie de joc la adresa țării?!
Gara Frumușița este oglinda ce a ajuns în României ultimilor 35 de ani după 50 de ani de educație despre proprietatea întregului popor. Așa arată foste mari performante și cunoscute în toată lumea fabrici și uzine, așa arată sute foste cochete gări, așa arată monumentele istorice care vorbesc de faptele strămoșilor, părinților și bunicilor. Așa arată casa din Sibiu unde a poposit Avram Iancu în 1848 în drumul spere Munții Apuseni cu ministrul Culturii sibiancă prin adopțiune, în curând va dispărea sub sutele de blocuri noi ultra înghesuite Monumentul bătăliei de la Șelimbăr, bătălie unde victoria lui Mihai Viteazul a deschis drumul spre Alba Iulia și prima Unificare a Țărilor Române. Așa artă adevărată față sufletul “românesc” a celor care ne conduc, a primarilor, a polițailor, a sereiștilor a deputaților din fiecare zonă. În acest timp, adică ultimii 35 de ani au fost restaurate toate casele grofilor din Ardeal, biserici săsești, etc… Românii reprezentativi în aceaști timp cu spiritul primarului de Șelimbăr cu o proprietate pe prelungirea Câmpiei monument pe cale de dispariție, câmpie care încă în anul 2002 era cât zare de mare și verde, la marginea Sibiului, proprietate de care Tramp ar fi mândru. Tineret mândria țării la muncă însuflețită în Europa, copii lor cresc duși cu școala la patrimoniul istoric al Italiei, Spaniei, Germaniei…
Și vremea-ndreptării nu vine
Și tot mai cu multe mânii
Ne-ajunge voitul dezastru….
Multe gari, constructii istorice cu frumusetea lor, au avut aceeasi soarta. Este de ajuns a calatori cu trenul privat, singurul, pe linia Iasi-Dorohoi. Garile, din caramida rosie, construite dupa acelasi tipic, sint lasate de izbeliste. Linia era cindva una plina de navetisti, amindoua orase fiind centre industriale, chiar culturale, Dorohoiul fiind legat si de George Enescu.